Moment aniversar la Muzeul Etnografic al Transilvaniei - 90 de ani de la înființarea primului parc în aer liber din România - FOTO

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a marcat alături de prieteni și colegi aniversarea a 90 de ani de de la înființarea primului muzeu în aer liber din România. Povestea începe în luna noiembrie 1929 atunci când în muzeul în aer liber a fost transferată prima casă. 

Parcul Etnografic din Cluj a fost înființat în anul 1929 de Romulus Vuia (1887-1963), primul etnograf din România,  cu sprijinul reprezentanților transilvăneni și bănățeni ai primului guvern Iuliu Maniu.

”Acest moment aniversar îl dedicăm împlinirii a 90 de ani de la înființarea primului muzeu în aer liber din România. Este un eveniment important, iar gândurile noastre se îndreaptă spre extinderea Parcului Etnografic care este realizată printr-un proiect al Consiliului Județean Cluj. Acum 90 de ani, în luna noiembrie a ajuns în Parcul Etnografic prima casă adusă vreodată într-un muzeu în aer liber din România, casa de la Vidra, o casă care a fost finanțată de Fundația Regele Ferdinand. Nouă ne va reveni obligația ca în momentul reincluderii sale în circuitul de vizitare să facem această mențiune, în onoare donatorului. Este o casă foarte interesantă pentru zona Munților Apuseni, o casă care provine din locul de naștere a lui Avram Iancu, eroul Munților Apuseni, și este cea mai veche casă adusă vreodată într-un muzeu din România. Este singura care a supraviețuit celui de-al doilea Război Mondial. Este una dintre construcțiile etalon pentru primul muzeu în aer liber din România”, potrivit directorului Muzeului Etnografic, Tudor Sălăgean.

90 de ani țesuți în două ițe

Pentru a marca acest moment, specialiștii direcției marketing au realizat în această vară, împreună cu vizitatorii un minunat covor aniversar, în cadrul proiectului intitulat „90 de ani țesuți în două ițe”. Practic fiecare persoană care a trecut prin Parcul Etnografic a avut ocazia să contribuie la realizarea acestui covor anivesar.

”Prin această inițiativă ne-am propus ca pe întreaga perioadă a verii, în Parcul Etnografic să funcționeze un atelier de țesut cu misiunea clară de a finaliza un covor aniversar de 90 de metri. Credem că misiunea noastră a fost aproape îndeplinită. Aveți în spate 89 de metri de covor. Am intenționat să aducem aici războiul de țesut, dar vremea bună ține cu noi, parcul este deschis și este intere pentru vizitatori, războiul a rămas în parc. Personajul principal a fost doamna Anuța, pentru dânsa a fost o mare bucurie să lucreze la acest proiect. A urzit, a învârtit, a numărat ochiuri, a desfăcut ițe, a stat pe război, tenace până ce la dezmorțit și a uns toate încheieturile și l-a făcut funcțional”, a specificat Gabriela Rădoiu-Leș, directorul departamentului de marketing.

Ioan Bocșa, îndrăgit interpret de muzică populară, unul dintre prietenii Muzeului Etnografic a subliniat importanța existenței Parcului Etnografic. Datorită acestui muzeu în aer liber studenții au ocazia să descopere lucruri pe care nu le mai regăsesc în alte părți.

”Muzeele sunt lumi care scapă de la moarte. Am desfășurat foarte multe evenimente în colaborare cu Muzeul Etonografic, și aici, dar și în aer liber. Este o mare șansă să îi ducem pe studenți să le arătăm lucruri care din păcate le găsesc din ce în ce mai rar, acolo la ei acasă. Suntem de aceeași parte a baricadei. Și unii și alții lucrăm cu sufletul pentru elemente esențiale ale identității noastre naționale. O repet de câte ori ni se dă ocazia. Am convingerea că identitatea națională nu este un dat pe vecie. Identitatea națională trebuie descoperită, trebuie salvată și în primul rând trebuie promovată și afirmată. Prin cultură putem comunica mai bine decât prin politică”, a transmis Ioan Bocșa.

Au fost prezenți la eveniment reprezentanți ai altor instituții de cultură din județ, dornici să ia parte la acest moment aniversar pentru Muzeul |Etnografic. De asemenea, angajații Muzeului au făcut o scurtă trecere prin istoria și prin momentele cele mai reprezentative pentru Parcul Etnografic. Un moment de folclor alături de produse tradiționale, oferite de Asociația Muzeală Poarta de sub Feleac, Asociația De la lume adunate și  Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. au încheiat acest moment de sărbătoare.

Adauga comentariu