Moartea competenței din Primărie ucide memoria personalităților înhumate în Cimitirul Central

Cimitirul Central al Clujului reprezintă un monument istoric, nu doar cu numele, ci și de facto. Aici sunt înhumate personalități de toate etniile și confesiunile, Cimitirul Central reprezintă un adevărat Panteon al Transilvaniei – și nu numai – pe care ar trebui să îl cinstim, pe care ar trebui să îl cunoaștem și să îl vizităm, lucru însă imposibil, pentru că Primăria Cluj-Napoca, administratorul legal al acestui domeniu public, este incapabilă să realizeze o hartă care să cuprindă toate personalitățile înmormântate aici și, pentru ca această hartă să fie și utilizabilă, să marcheze locurile de veci prin plăcuțe cu numele și, eventual, cu două rânduri de text despre realizările personalităților înhumate aici.

Și în Cimitirul Central, la fel ca pe străzile Clujului, de-a lungul timpului s-a practicat un „urbanism” sălbatic, morții ajungând să fie așezați unul peste altul, mormintele unul lângă altul, fără alei între ele, fără nicio logică, decât logica banului și a puterii: cine plătește parcela și poate accede la așa ceva, primește loc de veci. Chiar și peste osemintele unei personalități, cum este și cazul Smarandei Brăescu, un simbol al aviației și al parașutismului național și chiar mondial, o eroină înmormântată în Cimitirul Central, al cărei mormânt a fost profanat în anul 1977 prin înhumarea deasupra osemintelor sale a unei alte persoane decedate, pe motiv că pentru acea parcelă nu a mai plătit nimeni pentru ca Smaranda Brăescu să fie lăsată să se odihnească în pace.

În prezent, această personalitate își doarme somnul cel de veci al uitării în Cimitirul Central al Clujului, ea neavând nici măcar o plăcuță cu numele său în dreptul osemintelor – peste care sunt așezate alte oseminte – pentru că familia care are în concesiune această parcelă nu își dă acordul pentru a se așeza o asemenea plăcuță.

Cpt. cdr. aviator (r) Laurenţiu Buzenchi, Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj, a inițiat un demers pentru construirea unui monument la intrarea în Cimitirul Central, în memoria Smarandei Brăescu. Primăria Cluj-Napoca, administratorul legal al acestui domeniu public, a eliberat certificatul de urbanism necesar realizării monumentului pe locația propusă din Cimitirul Central, însă Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nu și-a dat avizul, motivând că acest monument ar crea un precedent care, repetat la sute de personalități înhumate aici, ar aglomera într-un mod nepermis și așa foarte aglomeratul cimitir, unde cei decedați au fost înmormântați haotic, unii peste alții și unii lângă alții, într-o înghesuială infernală care îi condamnă la anonimat și la uitare, mormintele, prin supraaglomerare, devenind inaccesibile, de negăsit și imposibil de vizitat.

Arhitectul Szabolcs István Guttman, fostul președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, a explicat pentru Ziar de Cluj întreaga situație și a prezentat soluții pentru punerea în valoare a monumentului istoric - Cimitirul Central, care ar putea deveni accesibil publicului și vizitabil doar prin bunăvoința Primăriei, care ar trebui să marcheze locurile unde sunt înmormântate personalitățile Transilvaniei, care ar avea datoria morală de a instala indicatoare pe alei, care ar trebui să le ofere vizitatorilor o hartă. Probabil că multe generații vor mai muri însă și vor mai fi înmormântate peste aceste personalități, până când Cimitirul Central va avea parte de grija pe care Primăria ar fi obligată să i-o acorde, până când acest important monument istoric va fi pus în valoare.

Eforturile cpt. cdr. aviator (r) Laurenţiu Buzenchi, Preşedinte al Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA), filiala Cluj

Asociația Română pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii Cluj a întreprins la începutul acestui an demersurile necesare pentru a prezerva memoria Smarandei Brăescu, personalitate a aviației și parașutismului național și mondial. Membrii asociației își doresc să ridice un monument la intrarea în Cimitirul Central în memoria Smarandei Brăescu, dar gestul lor  s-a lovit de avizul negativ al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice. Președintele ARPIA a explicat această situație controversată, pentru Ziar de Cluj:

„Dacă citiți argumentele Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, care a blocat de două ori în acest an un demers al ARPIA Cluj de a ridica un monument în Cimitirul Central în memoria Smarandei Brăescu, o să rămâneți consternați de motivația pe care au oferit-o, care este absolut copilărească. Noi am trimis o contestație la Comisia Națională, din care făcea parte și domnul Guttmann, președintele Comisiei, care și-a impus punctul de vedere și acolo. Încă nu am primit răspunsul de la Comisia Națională. Acum am trimis pe cineva la București și ei au spus că răspunsul este pe drum, dar este pe drum de marțea trecută. Acum există și un ordin al ministrului cum că până acum era facultativă decizia Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, adică se putea lua în seamă sau nu, dar acum a devenit obligatorie, inclusiv Comisia Națională, astfel încât nu știu cine mai poate schimba lucrurile.

Comisia Națională trebuia să își dea avizul în urma contestației pe care noi am făcut-o în urma discuției de la Comisia Zonală, dar și Comisia Națională ne-a respins; cel puțin, telefonic, așa mi-a spus un domn de la Patrimoniu, care nu s-a prezentat, dar care mi-a dat un răspuns oficial că a fost respins și eu i-am scris o scrisoare și domnului Vlad Alexandrescu, când a fost ministru, în care îmi exprimam îndoiala vizavi de competența acestei comisii și de faptul că deciziile se iau nu pe proiect, ci pe interese personale. Nu neapărat monumentul nostru, dar dacă cineva nu ar fi vrut un proiect, atunci dacă vrei să votezi proiectul pe care tu îl susții, atunci votezi negativ pe acesta, pentru că, știți ce se întâmplă? Eu am aflat că practic Comisia Zonală a Monumentelor istorice, cel puțin la prima solicitare a noastră, toată comisia a votat împotriva acestui monument, ceea ce pentru mine este absolut surprinzător!

Smaranda Brăescu a murit în Clinica Universitară a doctorului Iuliu Hațieganu pe 2 februarie 1948 și a fost înmormântată cu numele fals de Maria Popescu la Cimitirul din Cluj, parcela II B, numarul 1550. Fiindcă nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 administraţia Cimitirului Central a atribuit parcela unei alte persoane, Szas Gerone. Și familia respectivă nu dorește nici deshumarea osemintelor, pe piatra de mormânt este trecut doar numele persoanei înhumate în 1977 și acestei familii i s-a prelungit concesiunea, deși domnul Cristofor Filipaș a lansat la un moment dat ideea să nu mai fie concesionat, ci Smaranda Brăescu să își aibă locul ei în cimitir. Dacă nu se reînnoia contractul cu familia respectivă atunci rămânea la dispoziția Primăriei să facă un monument la mormânt. 

Cei de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice ne-au întrebat dacă nu avem loc în altă parte, să facem într-un sens giratoriu, la o intersecție de drumuri, la Aeroport… «De ce în Cimitirul Central? Și chiar la intrare, ca să obturați intrarea în Cimitir!» Dar nu e adevărat! E un mic părculeț acolo cu o vază și cu o masă, niște scaune și cu o umbrelă de plastic… Este un părculeț pe care noi l-am reamenaja. Conform regulamentului Cimitirului, până la 1 metru și 20, nu ai nevoie de avizul Comisiei. La noi era 1,80 acest monument foarte discret și care se angrena perfect în zonă. Noi avem o pală de avion ca însemn la mormântul aviatorilor, iar pala are 1,80. Acea pală este pe fond albastru, vopsită cu tricolorul românesc. Ia gândiți-vă, cum ar fi arătat acolo!

Din moment ce noi am primit de la administratorul domeniului public, care este Primăria, certificat de urbanism, înseamnă că ei au analizat, iar noi în baza certificatului de urbanism am făcut toată documentația, inclusiv de ordin arhitectural, și am înaintat-o spre aprobare acestei Comisii. Avem un dosar întreg cu documentație, cu memoriu de arhitectură, cu detalii, cu imagini spațiale. 

Mormântul inițial nu poate fi marcat pentru că cei care sunt proprietari nu vor. Nu vor în niciun chip!”

Soluțiile arhitectului Szabolcs István Guttman

Arhitectul Szabolcs István Guttman, fostul președinte al Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 3, cea care a dat de două ori în acest an aviz negativ demersului inițiat de ARPIA Cluj, de construire a monumentului în memoria Smarandei Brăescu în Cimitirul Central, a declarat, pentru Ziar de Cluj:

„Problema e că Cimitirul în sine este un sit protejat cu peste 390 de monumente listate, super înghesuit deja în ceea ce privește accesibilitatea, pentru că, practic, ceea ce s-a listat acum 2 ani nu era o conștientizare acum câțiva ani și s-au tot suprapus locurile de veci peste cărări și peste locuri de veci.

De fapt, în această situație a ajuns și această personalitate, că nu mai are locul de veci cu semnul respectiv. În 1977 a fost înhumată o altă persoană în acel loc, iar acum pe piatra de mormânt este scris numele persoanei care a fost înhumată în ʼ77. Dar se face un precedent ca cineva înhumat într-un loc să mai primească încă un loc, chiar foarte vast, cu suprafață serioasă, cu amenajare de jur împrejur. Cum intri în Cimitir, drept în față, e o foarte mică piațetă, iar ei acolo vor să facă monumentul. Și, oricum, ideea este că într-un cimitir nu faci un alt monument sau inscripție, unde nu sunt scheletele.

Cimitirul este pentru a marca locul de veci. Monumentele care se află acum la intrarea în Cimitir sunt fiecare cu oseminte. În Cimitirul Central nu este nici un monument care să nu aibă oseminte. Și atunci, dacă pornești o astfel de acțiune, înseamnă că cel puțin încă câteva sute de personalități ar trebui să primească tot pe același principiu, undeva unde nu există loc pentru așa ceva. 

Pe de altă parte, chiar locurile care deja se cunosc că sunt valoroase, inclusiv locul acesta, ar trebui să aibă mai multe plăci de dirijare, să știi că acolo a fost înmormântată o anumită personalitate. Și, atunci conștientizezi că e în acest Cimitir. Noi am produs acum 2 ani o hartă pe profesii cu ocazia unei universități de vară, medici, arhitecți, scriitori ș.a.m.d., și hărțile sunt trilingve, deci nu asta ar fi o problemă. Problema este că degeaba faci o hartă, că tot nu este accesibilă. 

Ar trebui făcut un proiect urbanistic zonal pentru un sit atât de valoros, în care să clarifici soarta valorilor, accesibilitatea lor, punerea în valoare a lor, și nu pornești să mai înghesui cu ceva ceea ce practic nu se leagă cu restul. Deci soluția ar fi punerea în valoare a mormântului în sine, a celui care este acum, și nu construirea unui monument. Iar cu monumentul în sine nu avem nimic împotrivă, am intrat în discuție cu asociația să găsim în oraș locație pentru comemorarea personalității. Avem Aeroport, avem spații publice în zona Aeroportului; legat de profesia ei, nu trebuie neapărat într-un cimitir, pentru că poate are și vizibilitatea mult mai mare într-un alt loc.

Dacă proprietarii actuali ai parcelei unde a fost înhumată Smaranda Brăescu nu sunt de acord cu amplasarea unei plăci comemorative pe locul acelui mormânt, asta nu înseamnă că pe aleile care duc până acolo nu pot fi prezentate tot felul de informații, cel puțin să știm și noi, nu numai ei, că acolo a fost locul. Pe aleile care duc acolo se poate pune o plăcuță: la 500 de metri este mormântul, iar cândajungi acolo, să fie un element care să descrie, dar nu un monument.

În mod normal, pentru asta ar trebui făcut un proiect în ansamblu care să includă cele mai importante locații, pentru dirijarea turistului. Acesta este un demers care trebuie într-adevăr la nivel de Primărie să se clarifice, pentru că această locație, dincolo de cele 390 de valori care nu sunt încă dirijate în zonă, mai are încă valori care nu sunt monument, chiar dispărute, și ar trebui să ne ocupăm de ele. Și atunci ar trebui să fie un efort concentrat în care spiritul locului, cu toate locurile de veci, toate personalitățile înhumate aici să fie prezentate în funcție de profesii ș.a.m.d. 

Primăria are pârghiile legale pentru a efectua acest demers și în mod normal Primăria nu ar trebui să dea un certificat de urbanism prin care să ducă în eroare o asociație, că, «da, puteți pune acolo orice la intrare!» Primăria le-a dat certificat de urbanism și asta e prostia până la urmă, că îi trimite la un for de specialiști, care este Comisia Zonală, și atunci ei, săracii, cred că noi avem ceva cu ei.

Absolut este ok ceea ce vor, dar nu în forma în care au conturat, ci trebuie, împreună cu Primăria, chiar am zis și de un concurs de idei, că și un mobilier urban, ca să fie atractiv, să fie reprezentativ, merită o microanaliză urbană și un mic concurs de idei, cum să arate. În mod normal de asta ar trebui să se ocupe Primăria, dar dacă este depășită de aceste eforturi, noi, cu Ordinul Arhitecților, oricând am stat la dispoziție să căutăm variante și soluții. Comisia Zonală a Monumentelor la fel poate să dea niște idei, dar efectiv derularea unui concurs de idei reprezintă mai mult decât să dai o idee. Ideea care ar câștiga concursul ar trebui implementată de către Primărie. 

Sigur, e un efort, dar ARPIA ar putea să catalizeze și să dirijeze energiile necesare, în această direcție, dar, din păcate, asociația contestă orice părere constructivă. Aici, deja e o problemă. Celor de la asociație le-am spus această poveste de vreo 3 ori și ei sunt în continuare axați doar pe varianta pe care au produs-o ei și cred că cei 11 membri ai unei comisii de specialitate au ceva cu ei, în loc să vadă partea bună a lucrurilor și să caute acea echipă care să promoveze concursul de idei și locația adecvată și să meargă toată treaba înainte. Membrii asociației sunt cei care ar trebui în primul rând să catalizeze toate forurile în această direcție. Ar putea să primească fonduri de la Primărie pentru treaba asta. Lucrurile sunt greșit gândite când ceri bani sau susținere doar pentru o idee, trebuie să ceri bani și nădejde pentru găsirea ideilor celor mai bune și la noi, de obicei, această primă fază este înlăturată și credem că o idee este excelentă și aceea trebuie să existe și altceva nu există!

Primăria ar trebui să se ocupe de marcarea în ansamblu a mormintelor personalităților din Cimitirul Central, numai că acolo nu există un compartiment care să se ocupe, cred că sunt depășiți. Ar trebui să existe cineva care să se ocupe de așa ceva. Dacă această problemă este o problemă se găsește formula, se poate face o formulă internă a Primăriei, fiindcă este în proprietatea lor Cimitirul, și atunci în cadrul lor să angajeze un om, sau să externalizeze și să caute ajutor prin Ordinul Arhitecților, printr-o echipă de specialiști care marchează, poate să devină un proiect, nu punctiform, ci unul care să se ocupe de întreaga complexitate a acestei probleme. Iar asta, într-adevăr, lipsește.”

Comentarii

Buzenchi Laurentiu

06.08.2016 19:01

Domnul Guttmann minte prin omisiune: la prima încercare de a obtine avizul pentru monumentul Smarandei Braescu, domnul Arnold Macalik, membru al Comisiei zonale a monumentelor istorice nr. 3, a afirmat ca sunt 12 monumente in Cimitirul central din Cluj-Napoca ale unor personalitati care nu sunt îngropate aici. Atunci, solicitarea ARPIA CLUJ nu este întemeiată?
Nu credeți ca dl. Guttmann încearcă sa minimalizeze personalitatea Smarandei Braescu, punand-o pe acelasi plan cu toți ceilalți care "se bucura " ca au monumente?
Mai sugerează dumnealui ca ARPIA Cluj ține mortis sa construiască monumentul in Cimitirului Central desi ar fi si alte zone propozabile. Eu întreb toată comisia de ce NU, aici unde a fost inmormantata?
Ar mai fi multe de comentat, dar mă opresc aici.
Laurențiu Buzenchi ARPIA CLUJ

Adauga comentariu