Mircea MICLEA: „În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici. Frica vinde bine”

„Frica vinde bine”. Acest principiu adoptat de Guvernul liberal-militar prin exersarea diverselor forme ale stării de urgență, transformate ulterior în stare de alertă, se dovedește a fi corect din punct de vedere al politicanismului românesc, dar va înregistra urmări nebănuite în plan social și economic. De altfel, după cum remarcă profesorul universitar Mircea Miclea, mesajul transmis de autorități prin suspendarea orelor până în toamnă în cadrul învățământului preuniversitar este unul cât se poate de nociv: mesajul este „distrugător pentru mentalitatea tinerilor”.

„Sunt studii foarte serioase despre risc. 

Ele arată următorul lucru: un sistem este mai în siguranță dacă începe să experimenteze. Învață din ce experimentează, se corectează și atunci devine din ce în ce mai în siguranță”, a declarat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, în cadrul unui interviu citat de edupedu.ro

„În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici”, a precizat psihologul clujean.

Profesor în cadrul Facultății de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai” și fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, Mircea Miclea a afirmat în interviul citat că experimentarea în educație se poate face în județele în care cifra de infectare este extrem de mică.

„Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective. (…).

Dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie. 

Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: „Învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă!”

Nu cum se transmite acum, că învățatul nu e important. Oricum, mergeți, nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor”, a susținut Miclea.

Principalele declarații:

„Sunt studii foarte serioase despre risc. Ele arată următorul lucru: un sistem este mai în siguranță dacă începe să experimenteze. Învață din ce experimentează, se corectează și atunci devine din ce în ce mai în siguranță.

Așa ajungem să fim mai rezilienți, mai puternici, prin asumarea unor riscuri. (…).

Studiile, așadar, despre risc arată că pe termen mediu și lung o societate devine mai sigură dacă experimentează, își permite să experimenteze lucruri.

La fel trebuie să începem și noi, să experimentăm începând să mergem la școală nu cu toți, dar de pildă cu județele în care sunt 17 infectați. (…).

De ce n-am începe măcar o parte din școală în aceste județe în care riscul de infectare este cvasi-nul? 

Oare cum o să explicăm noi peste 5 ani, 10 ani că din cauza unor cifre absolut derizorii noi am blocat toată țara?

Asta înseamnă să experimentezi: începi acolo unde riscurile sunt mai mici să ai o serie de acțiuni -» înveți -» te corectezi -» faci o îmbunătățire și în felul acesta pe termen mediu și lung societatea devine și mai puternică.

Dar devine prin încercări, nu prin evitări. Nu prin faptul că se retrage, stă în casă și nu mai iese din casă. Pentru că dacă de-a lungul istoriei oamenii ar fi făcut exact lucrul acesta, cred că și acum eram în peșteră.

Sunt tot mai multe tendințe de acest gen (de a exagera – n.r), mai ales după Al Doilea Război Mondial s-a accentuat această tendință.

S-a descoperit că frica vinde bine. 

Adică dacă tu ajungi să-i sperii pe oameni și după aceea tu te prevalezi că ești apărătorul lor, atunci ei îți dau voturile lor. 

Gândiți-vă cum era imediat după ’90. Nu mereu apărea Vadim Tudor sau Funar și ne amenința că ungurii vor să ne ia Ardealul și că ei ne vor apăra? Și atunci ei primeau voturile. Prin urmare, din punct de vedere politic, dacă stârnești frica câștigi voturi. Asta s-a întâmplat și cu regimurile din Germania, în ’29-’33, așa a fost ascensiunea lui Hitler și a altor regimuri autoritare.

Este o carte întreagă a lui Erich Fromm, „Fuga de libertate” se numește această carte, care arată că atunci când un regim instituie frica în sufletele oamenilor, el poate să devină autoritar pentru că oamenii încep să vadă în el un apărător față de pericolele pe care acel regim le susține.

Și atunci se instalează regimuri autoritare.

Deci este o tendință de a accentua și de a exagera pericolele pentru că sunt mulți care câștigă din asta, din exagerarea pericolelor, și atunci au interesele să le exagereze. 

Frica vinde bine.

Cum ar trebui redeschise școlile?

Din păcate, această decizie de a ține școlile închise până la toamnă s-a luat și acum discutăm cam ce s-ar fi putut face, dar nu se va mai face. Sunt multe județe în care cifra de infectare este extrem de mică. (…) Prin urmare, riscul este foarte mic. Poți începe acolo, de exemplu, prin a merge la școală cu jumătate din efective.

Noi știm cu toții că, de fapt, profesorul nu predă ora întreagă, predă maximum o jumătate de oră. Cealaltă jumătate de oră o dedică evaluării, faptului că pune absențe, etc.

Și dacă tu ai merge cu jumătate dintr-o clasă de la 8 la 10, apoi de la 10 la 12 cu cealaltă jumătate de clasă – repet, în aceste zone – atunci practic s-ar preda materie. 

Ai transmite tu, ca stat, un mesaj foarte important: învățatul este un lucru important, trebuie să fie făcut! Școala este importantă! Nu cum se transmite acum: că învățatul nu e important. Oricum, mergeți-nu mergeți la școală, vi se încheie mediile, totul să fie bine – ceea ce e distrugător pentru mentalitatea tinerilor.

Așadar, s-ar putea face o astfel de procedură prin care copiii, mai ales în acest zone în care riscul este extrem de mic, să poată să meargă la școală. Am învăța apoi din această expunere a unora dintre copii în acele județe cu riscuri mici ce ar mai trebui făcut, ce procedură ar trebui să fie perfecționată, față de decizia aberantă care s-a luat acum de a sta închiși în casă.

În toamnă, atunci când vom merge la școală, vom ști cumva cum să procedăm? Nu vom ști, pentru că n-am experimentat în acele locuri unde riscurile erau mici și din acele experimente să învățăm, să spunem: trebuie să fie distanța între elevi atât, trebuie să lăsăm jumătate de oră pauză între cele două jumătăți de clasă, șamd. 

Deci un sistem social devine tot mai puternic, mai rezilient învățând din încercările pe care le face.

Inclusiv oamenii, noi ca indivizi, fiecare dintre noi, devenim din ce în ce mai puternici pentru faptul că ne asumăm riscuri să facem lucruri. Viața înseamnă să-ți asumi riscuri și așa devii tot mai puternic.

Dacă, dimpotrivă, stai închis în casă sau eviți un concurs, eviți o expunere la pericole, eviți o călătorie, eviți să mănânci o altă mâncare decât cea pe care o mănânci tu de obicei ca să nu cumva să pățești cine știe ce, dacă tot timpul eviți – ajungi să nu te mai dezvolți.

Cred că dacă vom continua să avem această poziție de a evita riscurile cu orice preț și de a nu ne expune – pentru a învăța prin această expunere, prin experimentare – cred că vom ieși și mai slabi, și mai în urmă decât am fost. Dimpotrivă, societățile care își vor asuma riscuri, care vor experimenta – sigur, încă o dată, gândind, deci nu riscând aberant, ci gândind, dar asumându-și riscuri – ele vor fi și mai în față decât au fost”, a conchis universitarul clujean. 

Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.

 

 

 

 

sursa: edupedu.ro

Adauga comentariu