Mircea MICLEA, despre reducerea numărului de elevi în clase și examenele online: Trebuie luate decizii specifice, NU universaliste. Viitorul este al învățământului în sistem blended-learning

Ministerul Educației a decis recent reducerea numărului de elevi pentru filiera teoretică la 26 de copii, iar pentru filiera tehnologică la 24 de elevi. Care este impactul modificării cifrei de școlarizare și cum se explică necesitatea acestei decizii? Mircea Miclea a explicat pentru Ziar de Cluj însemnătatea acestei măsuri, în condițiile natalității reduse din România. De altfel, profesorul și psihologul Mircea Miclea a insistat pe ideea reluării cursurilor după modelul clasic, dar s-a referit și la presiunea cu care se confruntă studenții aflați în sesiune în contextul în care examenele se desfășoară în regim on-line. După cum apreciază fostul ministru al Educației Mircea Miclea, viitorul educației este al unui învățământ pe model blended-learning. Profesorul clujean a amintit și necesitatea identificării unor soluții de către universități astfel încât să permită desfășurarea orelor în sistem dual teaching

Potrivit noului ordin semnat de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, numărul maxim pe baza căruia se poate forma o clasă de liceu este 26 de elevi la filiera teoretică, față de 28 cât era până în prezent. 

Sunt vizate clasele de început de ciclu, precum clasa a IX-a, care se vor forma în anul școlar 2021-2022, adică anul viitor. 

În baza acestor date de școlarizare vor fi stabilite normele de predare/numărul necesar de profesori pentru licee/școli profesionale. 

Acum, inspectoratele școlare trebuie să refacă cifrele de școlarizare până în data de 1 februarie 2021. 

„Nu se aplică mecanic. Se aplică treptat”

- Despre reducerea numărului de elevi la 24/26 copii pentru clasele de început de ciclu – 

Dispunem de infrastructura școlară necesară pentru crearea de noi clase, în condițiile reducerii numărului de elevi la 24/26? 

Mircea Miclea: „Natalitatea este în scădere. 

Ca atare, inevitabil, vom ajunge la reducerea numărului de elevi în fiecare clasă. 

Datele de cercetare arată că o clasă cu mărimea cea mai bună este undeva între 20-25/26 de elevi, nu mai mult. 

Va trebui să tindem să ajungem acolo și cred că putem tinde pentru simplul fapt că, demografic vorbind, sunt din ce în ce mai puțini copii. 

Acum, această măsură trebuie introdusă treptat, astfel încât să nu creezi mai multe probleme decât rezolvi. 

Adică, se va introduce doar în acele locuri unde acest lucru este posibil. Ea trebuie făcută cu măsură, treptat, nu trebuie făcută o măsură universală, pentru toată lumea, indiferent de infrastructură, indiferent de numărul de clase.

Nu se aplică mecanic. Se aplică treptat. 

Scopul este corect, dar dacă se aplică mecanic și universal, sigur, va produce mai multe probleme, decât soluții. 

Trebuie să tindem spre așa ceva. 

Nu doar că trebuie să tindem dar, repet, demografic vorbind, sunt tot mai puțini copii. 

Nu are rost să menținem clase de 30 de copii, din moment ce putem face de 25 de copii”.

Universitățile ar trebui să se reinventeze 

- Examene online – 

După încheierea primului semestru din anul universitar 2020-2021, desfășurat mai mult on-line și în condițiile sesiunii de iarnă, putem discuta de o creștere a nivelului de stres în rândul studenților, din cauza examenelor on-line? 

Cât de eficiente sunt examenele on-line, în condițiile în care și stresul în rândul studenților pare a fi tot mai mare, drept exemplu cazul studentului UBB care, din păcate, a decedat chiar înaintea unui examen?

Mircea Miclea: „E dezirabil, după cum știe toată lumea, să reîncepem cursurile și examenele în mod tradițional, pe de altă parte însă, nu văd un stres atât de mare în evaluarea on-line. 

Și eu am avut în ultimele două zile examene orale cu studenții la Psihoterapie cognitiv-comportamentală din anul II de la masterat, i-am ascultat, au intrat exact cum se intră în varianta față în față, adică erau doi studenți care erau prezenți cu camerele deschise, spuneau un număr, iar eu număram până la subiectul respectiv. Sigur, până unde număram era decizia mea. Ca să nu iasă mereu același subiect, cu numărul respectiv.

Și le arătam subiectul pe cameră, le citeam subiectul, aveau dreptul să și-l pregătească, după care răspundeau și eu îi ascultam împreună cu asistentul meu. 

Nu văd nici un fel de stres, sincer.

Altfel, în această evaluare on-line, nu văd nici un stres și dacă apar probleme, găsești soluții alternative. 

De exemplu, la un moment dat s-a întrerupt internetul la una dintre studentele mele. Ok, știam numărul ei de telefon, am sunat-o pe telefon și am vorbit la telefon, pur și simplu. După care a revenit imaginea dar, pur și simplu, s-a continuat. Am pus-o pe speaker, astfel încât și asistenta mea asculta exact ceea ce spunea, numai că spunea pe telefon. 

Deci, dacă ai bunăvoință și un pic de minte, găsești mereu soluții la problemele care apar. 

Nu văd un stres semnificativ mai mare acum, de exemplu în evaluarea on-line, decât la cea față în față. 

Dar, încă o dată, e dezirabil să înceapă cât mai repede școala în varianta clasică.

Viitorul este al unui învățământ în sistem blending.

Pe de altă parte, cred că ar trebui și universitățile să se gândească, ar trebui să se reinventeze. 

De exemplu, sunt unele beneficii ale învățământului on-line. Eu văd în perspectivă universitățile trecând într-o anumită măsură, repet, ponderat, acolo unde e cazul, la ceea ce se numește dual teaching. 

Adică, cineva, un profesor, ține un curs în amfiteatru, cine dorește merge în amfiteatru, să îl asculte, prezent fiind în același amfiteatru cu domnul profesor, dar ceilalți îl pot urmări pe camerele de luat vederi. 

Universitățile ar trebui să echipeze toate amfiteatrele cu camere de luat vederi moderne, să le conecteze la internet astfel încât să nu defavorizeze pe cei care, temporar, de exemplu, nu pot să ajungă la cursuri și, atunci ai ceea ce se numește dual teaching

Dintr-o dată, tu ții cursul față în față, cei care doresc să vină, pot veni în amfiteatru, cei care nu pot să vină în amfiteatru, te pot asculta și vedea pe internet”.

Trebuie luate decizii specifice, NU decizii universaliste

- Ne-am putea aștepta, în timp, plecând de la actualul context al pandemiei și cursuri on-line, ca învățământul on-line să fie o normalitate, iar învățământul față în față să devină, poate, un învățământ plătit mai scump, un lux?

Mircea Miclea: „Eu cred că viitorul este al unui învățământ în sistem blending, în sistem hibrid, în care se vor combina cursurile on-line cu cursuri sau seminarii sau lucrări de laborator care vor fi in situ, în logistica universității. 

Cred că viitorul este a acestui blended-learning, pentru că, într-adevăr, unele se pot ține fără probleme în online.

Dar, repet, trebuie luată decizia în raport cu fiecare materie în parte, pentru fiecare an de studiu. 
Deci trebuie luate decizii specifice, NU decizii universaliste. 

Ele vor sfârși într-un eșec dacă se ia aceeași decizie pentru toate cursurile, de la toți anii de studii.

Fiecare curs trebuie analizat, pentru anul de studiu pentru care se suține și trebuie decis ce e mai bine pentru cursul respectiv și, eventual, pentru lucrările de laborator ori seminarii. 

Deci cred că viitorul este al blending-ului.

De fapt, Department of Education a publicat de vreo câțiva ani o cercetare arătând că blended learning-ul este mai eficient decât învățarea tradițională sau on-line-ul exclusiv. 

Sunt deja vreo 7-8 ani de câns s-a publicat, numai că lumea nu citește. Sau chiar dacă citește, nu...

Acum suntem forțați să luăm în calcul ceea ce se știa, mă rog, unii au insistat, și eu am insistat, dar degeaba. 

Dacă se făcea, de exemplu acea bibliotecă școlară virtuală și platforma de e-learning cum am scris-o în Legea 1, articolul 70 cred că e, din Legea Educației, acum nu aveam nici un fel de probleme. 

Era deja făcută.

Era scrisă din 2010, acum e 2020.

Am fi putut avea pentru fiecare lecție, pentru fiecare clasă, ani de studiu de la clasa I până la clasa a XII-a, lecții-model multimedia, făcute de cei mai buni profesori, astfel încât, dacă se întrerupe conexiunea sau profesorul de la tine de la clasă e slab, și nu e capabil să țină lecția on-line, nu e nici o problemă: ai lecția-model ținută de cel mai bun profesor. 

Zece ani au fost puși la dispoziție pentru așa ceva. 

Zece ani irosiți complet”, a declarat Mircea Miclea pentru Ziar de Cluj. 

 

Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.




 

Adauga comentariu