Evaluarea Națională 2019 s-a încheiat cu rezultate îngrijorătoare, iar situația din învățământul preuniversitar este mai mult decât simptomatică: aproape 40% dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului au luat medii sub 5 sau au lipsit de la Evaluarea Națională 2019. “Rata aceasta de eșec este enormă. Este un eșec al învățământului gimnazial și eșecul acesta se explică prin ignorarea evaluărilor la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a”, a afirmat fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. În cadrul unui interviu pentru Edupedu.ro, Miclea a amintit că prima evaluare aplicată național la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, în 2014, înregistra un rezultat conform căruia între 70-75% dintre copii au răspuns întrebărilor cu dificultate medie, care verificau ce ar trebui să știe elevii conform programei școlare.
Patru ani mai târziu, rezultatele pe care le anunță Ministerul la Evaluarea Națională – prin raportarea elevilor cu note peste 5 la numărul de elevi prezenți la examen – este 73,12% medii peste 5.
Ce trebuie să facă Ministerul Educației ca să reducă rata de eșec de la Evaluarea Națională?
Mircea Miclea: Să reia rezultatele pentru fiecare elev de la evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și să ceară școlilor, pentru fiecare elev cu probleme de învățare, un plan individualizat de studiu. Iar punerea în practică a acestui plan remedial se poate face în after school, cu condiția să se respecte legea care spune că programa școlară acoperă 75% din orele de predare, lăsând la dispoziția profesorului 25% din timpul alocat materiei respective (Articolul 66 din Legea educației). Deci în restul de 25% din timp tu, ca profesor, aveai posibilitatea să te adaptezi la elevii pe care îi ai. Paragraful nu l-au scos din lege, deci să-l aplice.
Programa trebuie recalibrată astfel încât, dacă ai 100 de ore de matematică în clasa a IV-a, să pui în programă subiecte care să fie predabile în 75 de ore și atunci ai 25 de ore să faci ce crezi. Dacă ai elevi slabi repeți, dacă ai elevi buni le dai în plus exerciții din culegeri. Asta e de făcut.
Deci luate rezultatele, făcut plan remedial individualizat de învățare pentru fiecare elev.
Orele de after school să fie realizate de profesori în baza acelor ore care apar în norma didactică. Ministerul să le spună: puneți în practică planul individualizat.
Iar evaluarea cadrelor didactice trebuie făcută în primul rând pe ce au făcut cu copiii, nu pe hârtii, nu pe participări la concursuri.
Deci, concluzionez ce este de făcut:
• 1. Arătați-ne planurile individualizate!
• 2. Arătați-ne ce ați făcut cu elevii, până la finalul anului!
• 3. Vedem efectele după 2 ani, la următoarea evaluare la clasele a IV-a și a VI-a.
Atunci totul e logic și devine remediabil din timp.
Ce înseamnă faptul că 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului fie au lipsit, fie nu au întrat în examen, fie nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019?
Mircea Miclea: Rata aceasta de eșec este enormă. Este un eșec al învățământului gimnazial și eșecul acesta se explică prin ignorarea evaluărilor la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. Evaluările acelea formative aveau funcția de a identifica copiii cu probleme, de a-ți da un reper național la care să îi raportezi și pentru care să pui la punct planuri remediale din clasă în clasă, apoi să intervii cu consiliere în carieră, astfel încât copiii să meargă pe traseele pentru care sunt pregătiți. Rezultatele lor au fost băgate sub preș si de către Ministerul Educației, și de către școli, care în loc să le folosească pentru a face remediere timpurie a deficitelor le-au ignorat și efectul se vede acum, la final. Dacă ne uităm la rezultatele acestor copiii în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, vedem că aceste situații erau cunoscute.
Ministerul Educației ascunde rezultatele sub statistici netransparente, iar școlile și profesorii le spun tuturor că evaluările nu au nicio valoare, când funcția lor era de a diagnostica din timp deficitele. În clasa a VIII-a, când le constatăm, ce facem? Principala cauză este faptul că nu s-au folosit rezultatele de la Evaluările la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care ar fi putut permite o intervenție timpurie. Din clasa a II-a știai că el nu știe să scrie, sa citească. În mod firesc trebuia să faci ceva cu acel copil.
De ce nu au corectat? Fiecare școală avea toate datele pentru fiecare elev să facă corecția.
Este aici complicitatea tuturor: statistica anunțată de Minister după evaluările la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a este greu descifrabilă, profesorii ascund ce descoperă în rezultate și părinții se declară nemulțumiți. Este o complicitate, nimeni nu a făcut ceea ce putea face pentru ca rezultatele să fie cu totul altele.
Rezultatele oficiale anunțate la Evaluarea Națională sunt 73,12% de medii peste 5, făcând abstracție de copiii care nici nu au mai intrat în examen. Asistăm la un fel de “crimă cu premeditare” când vedem același procent de succes dintr-a II-a până în a VIII-a?
Mircea Miclea: Acum 4 ani se putea vedea clar o tendință: se accentua diferența dintre rural și urban. Spuneam atunci că școala își ratează chiar funcția de egalizare a șanselor de reușită. Școala, în loc să ajute la reducerea inegalităților, le perpetuează. Deci Ministerul Educației știa de 4 ani realitatea, trebuia doar folosite datele. De asta au fost folosite Evaluările, nu ca să facem clasificări, ci ca să intervenim cât mai timpuriu. Dar școlile și Ministerul Educației nu au făcut nimic.
În plin examen la clasa a VIII-a, Ecaterina Andronescu a anunțat că „s-a asigurat” că subiectele „nu au un grad de dificultate foarte mare” și că așteaptă ca „rezultatele măcar să-i mulțumească pe ei și pe părinții lor” (n.r. pe elevi). Este firesc ca ministrul să se asigure la specialiștii Centrului Național de Evaluare și Examinare că subiectele de examen nu sunt grele?
Mircea Miclea: Subiectele nu trebuie să fie nici grele și nici ușoare, ci făcute de specialiști, nu de ministru. Ministrul le aprobă. E foarte simplu să te uiți – că deja avem o istorie de Evaluare Națională de mulți ani – să vezi pentru ce tip de subiect ai o distribuție gaussiană. Acela este tipul de întrebări pe care trebuie să le ai în examen.
Așa spune docimologia, știința care se ocupă cu examenele și notarea copiilor: dacă vrei să dai un examen corect, nu trebuie să dai nici subiecte foarte grele – pentru că nimeni nu trece și apare la final că sunt toți slabi, deși sunt buni, dar ai dat tu subiecte care creează aparența asta, dar nici foarte ușoare – pentru că aparența este apoi că toți sunt foarte deștepți. Trebuie să dai itemi a căror rezolvare are distribuții gaussiene: unii le fac, majoritatea fac pe jumătate și unii nu le fac. Alea sunt subiectele bune. Dacă tu le spui celor de la CNEE: dați itemi cu valoare discriminativă, ajunge.
Mircea Miclea este fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, fost ministru al Educației în perioada decembrie 2004 – noiembrie 2005, președinte al comisiei prezidențiale – în mandatul lui Traian Băsescu – a realizat Raportul pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, – o diagnoză a întregului sistem de învățământ din România.
sursa: edupedu.ro