Contextul pandemic actual, cu măsurile anunțate de ministrul Educației, Monica Anisie, de la diverse posturi de televiziune, precum anularea olimpiadelor ori suspendarea tezelor și înlocuirea acestora cu „evaluări sumative” – va adânci clivajul din învățământul românesc: elevii de vârf se vor menține în top, iar cei cu posibilități reduse vor rămâne fără prea multe opțiuni. Transferul educației în regim on-line a făcut vizibile lacunele interioare ale actului educațional – lipsa de pregătire a unor cadre didactice, lipsa de implicare a unor elevi, dar impune și o modificare a sistemului educațional, până la schimbarea curriculei școlare.
După cum apreciază Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic “Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, în lipsa unor măsuri coerente ale Ministerului Educației, „o pandemie sanitară poate să ne distrugă cu totul, din acest punct de vedere”.
În interviul pentru Ziar de Cluj, profesorul Mircea Bertea s-a referit la asemenea aspecte precum siguranța în școli în condițiile pandemiei, necesitatea regândirii sistemice a învățământului românesc, performanța elevilor de elită, anularea tezelor, dar și urmările negative cauzate de gestionarea proastă a actului educațional într-o situație de excepție, precum cea din prezent.
„La noi sistemul de învățământ este bolnav și, din păcate, în ultimul timp, cu ultimii trei miniștri-catastrofă pe care i-am avut, boala s-a agravat.
Sigur că o pandemie sanitară poate să ne distrugă cu totul, din acest punct de vedere.
Dar e suficient să vă uitați puțin și vedeți că învățământul la noi se conduce pe la televiziuni.
Și să afli că tezele vor fi înlocuite cu evaluări sumative. Un curs minimal de pedagogie spune că teza este o evaluare sumativă. Habar n-am ce înțelege ministerul prin „evaluări sumative”? Este foarte greu când oamenii care ar trebui să conducă destinele învățământului, vorbesc de parcă n-ar fi în domeniu”, notează Mircea Bertea.
Mircea Bertea este directorul Colegiului Național Pedagogic “Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca. Este profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai”, membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare Paris, expert al Uniunii Europene pentru Educație și Cultură.
„În ce mă privește, aș putea face niște observații care țin de ce am văzut și ce am simțit la școala pe care o conduc.
În sensul că, dacă înainte de intrarea municipiului Cluj-Napoca în scenariul roșu, când noi lucram în format mixt, am avut două sau trei cazuri de copii care au fost izolați acasă nu pentru că erau bolnavi, ci pentru că au avut contact cu, mă rog, cunoscuți bolnavi, și am mai avut o situație sau două cu sportivi, elevi de-ai noștri de liceu care joacă la echipa de fotbal, juniori, și care au fost testați pozitiv, deci am avut una-două situații. În timpul perioadei în care Clujul a intrat în scenariul roșu și toate școlile au fost trecute on-line, numărul acestor cazuri a crescut foarte mult.
Ceea ce înseamnă că școala este un mediu sigur, iar faptul că aceștia nu au fost la școală și, probabil, cei de liceu, nu știu, spun și eu, prezumez acuma, probabil că ieșind în oraș, având întâlniri cu colegii sau participând la nu-știu-unde și nu-știu-cum, numărul de contacți a crescut și numărul cazurilor, de asemenea, a crescut.
Concluzia, din punctul meu de vedere este că școala este un mediu sigur și că la școală, dacă se respectă toate regulile, conform ordinului comun, copiii sunt mult mai în siguranță decât acasă sau pe stradă, în mod cert. Acest lucru este clar.
După cum am spus, e o hotărâre pe care nu o discutăm, am trecut la executare direct. Sarcina noastră este să facem învățământ on-line cât mai bine.
Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau binișor, pentru că avem tehnologie, avem oamenii cât de cât instruiți și fiind un liceu vocațional de tradiție, există motivație pentru învățare.
Acesta este cel mai important lucru în aceste momente.
Să nu uităm: copiii care au fost harnici și au muncit, care au învățat la școală înainte, sunt harnici și învață și acum. Profesorii care au muncit și au fost serioși înainte, sunt serioși și acum.
Ați văzut, poate, că în presă se discută, în mass-media ministrul intervine mereu și spune că a dat ordin inspectoratelor să verifice școlile și să sancționeze profesorii pentru că au semnale că profesorii nu își fac datoria.
Mă rog, dacă ne uităm acolo, cred că cuvântul nu e „datorie”, e un cuvânt care nu se potrivește din acest punct de vedere, n-aș vrea să-l comentez pentru că am foarte multe puncte de vedere total opuse doamnei ministru al Educației care, după părerea mea, gestionează foarte slab această situație.
Dar. Întorcându-ne la aceste aspecte nu trebuie să uităm un lucru esențial: așa cum am spus, profesorii buni – și avem în țară profesori foarte buni, excepționali, dar avem și profesori care nu și-au făcut datoria și nu și-o fac în continuare, numai că spre desoebire de situația de școală față în față, adică atunci când copiii veneau toți la școală și când ce se întâmpla în clasă, știau doar copiii și profesorii, acum, prin școala on-line, se vede clar profesorul care nu muncește, se văd acești profesori, se simt în casele oamenilor”, a declarat profesorul Mircea Bertea.
– Da, gradul de transparență a crescut…
„Exact. Fiind totul transparent, acum se vede cine nu lucrează.
Și, din păcate, sunt foarte mulți în învățământ care nu lucrează. De ce? Pentru că așa i-a învățat sistemul.
Aș vrea să fac o precizare. Sigur, sunt și oamenii de vină, e conștiința profesională – dascălul – meseria asta e o vocație, dar e o vocație pentru unii.
Să fim serioși, fiecare ramură are și partea ei mai puțin lăudabilă, să spunem așa.
Marea problemă e la sistem.
Pentru că, dacă urmăriți, noi avem un sistem care este bazat pe competiție, nu pe formare, pe dezvoltare.
Când vine copilul de la școală, noi, de ani de zile eram obligață să-l întrebăm: „Ce notă ai luat astăzi?” Nu să-l întrebăm: „Ce ai învățat astăzi, cu cât te-ai dezvoltat astăzi, ce lucruri interesante ai învățat?” Noi întrebăm ce notă a luat.
Totul este să pregătim copilul pentru examen, pentru că acest fals examen, la urma urmei, vedeți rezultatele PISA și celelalte – toate aceste examene ne duc în situația în care, învățământul, fiind construit pe competiție, a centrat activitatea pe trei sau patru materii, să spunem, maximum cinci.
Se pune mare accent pe română și matematică la Evaluarea Națională, română – a doua specializare, la alegere cele patru, cinci materii pentru Bacalaureat. Celelalte materii sunt lăsate în voia sorții.
Și ce se întâmplă? Haideți să fim sinceri, pentru că nu are rost să ne ascundem după degete: în acele situații, dacă aceste materii n-au intrat în Evaluare Națională… În România, dacă vrei să dai importanță unei materii, o bagi la examen. Dacă nu e la examen, nu mai contează.
Și, din păcate, părinții și profesorii au intrat în acest joc al falselor performanțe, în sensul că foarte mulți dintre acești profesori fac orele cum le fac, le dau copiilor note mari și, atunci, totul e bine.
Copilul ia notă mare, nu sunt puse absențe la ore ș.a.m.d. Elevii sunt mulțumiți că au note mari, au medii mari, profesorii nu-s trași la răspundere. Gândiți-vă cât de anormal este în țara asta în care spunem că a trecut la o nouă formă de guvernare – am trecut și noi la capitalism – când suntem pe metode total comuniste”, a declarat Mircea Bertea.
– Deci, s-ar impune o regândire a curriculei școlare?
„Nu e vorba de regândirea curriculei. Este vorba, în primul rând, despre cum încadrezi și salarizezi oamenii. Și după aceea, cum valorifici partea aceasta de discipline în învățământ, adică la terminarea clasei a VIII-a, când există un examen de capacitate care, iarăși, este un fals examen pentru că cu clasa a VIII-a nu se termină învățământul general, la noi. Învățământul general merge până în clasa a X-a. Deci de 11 ani.
Ar trebui, la terminarea clasei a X-a, să ai un examen final de terminare a învățământului general obligatoriu, să intrăm și noi în rigorile PISA. Adică este vârsta la care un tânăr devine apt pentru muncă, se poate încadra în câmpul muncii, se poate duce la școala profesională, poate să se ducă, nu știu, cioban la oi dacă vrea și poate să devină un foarte bun muncitor în acest domeniu.
Deci e vorba de minimum 16 ani, acestea sunt regulile, deocamdată nu doar la noi, în Europa și în întreaga lume. Acolo ar trebui să fie acest examen.
Doar că acest examen, dacă ai 17 materii înscrise, la noi, în catalogul clasei a VIII-a, ar trebui să-l dai din toate cele 17 materii.
Vei putea grupa materiile, să zicem, cele socio-umane, matematică și științe, le grupăm cumva să nu aibă 17 examene, dar ar trebui să se dea examen din toate aceste materii. Și, sigur, educația fizică, muzica și celelalte, să devină facultative, în sensul în care acestea sunt, în străinătate, activități după-masa, cânt la un instrument, asculți muzică, te formezi, ca un ascultător avizat ș.a.m.d.
Da, din acest punct de vedere, aveți dreptate, trebuie regândită curricula, dar ca să regândești curricula trebuie, în primul rând, să regândești examinarea, finalitățile educației”, consideră Mircea Bertea.
– Deci, tot niște schimbări în sistem, se impun…
„Sigur. Câtă vreme, am spus, sunt 12 materii care nu contează la examen, înseamnă că vei avea, posibil, 12 profesori care vor face ce vor dori ei pentru că materia lor nu contează.
Ceea ce nu este corect nici pentru profesori, nici pentru elevi.
După cum am spus: și unii profesori, și unii părinți intră în jocul acesta. Ori e foarte importantă, de exemplu, chimia. Ar trebui măcar atât să învățăm în școala generală, să citim o etichetă, să știm atunci când mergem la magazin să cumpărăm alimente, să avem cât de cât, o cunoaștere minimală a lumii în care trăim, să știm de ce acidul e periculos, ce înseamnă baza, ce înseamnă ph-ul, adică niște lucrui de viață”, adaugă Mircea Bertea.
– În condițiile pandemiei de acum, considerați că ministerul se înscrie în acest demers, profită de acest context pentru a modifica/ a aduce ajustări programei școlare? Sau, deocamdată, nu se văd aceste schimbări? Măsuri pentru a aduce învățământul în prezent, pentru a-l actualiza.
„Sincer vorbind, ca profesor care crede în învățământ și care a avut de 40 de ani performanțe în învățământ, pot să spun, așa cu mâna pe inimă, că la noi învățământul este în pandemie înainte de pandemia de COVID-19.
La noi sistemul de învățământ este bolnav și, din păcate, în ultimul timp, cu ultimii trei miniștri-catastrofă pe care i-am avut, boala s-a agravat.
Sigur că o pandemie sanitară poate să ne distrugă cu totul, din acest punct de vedere.
Dar e suficient să vă uitați puțin și vedeți că învățământul la noi se conduce pe la televiziuni.
Și să afli că tezele vor fi înlocuite cu evaluări sumative. Un curs minimal de pedagogie spune că teza este o evaluare sumativă. Habar n-am ce înțelege ministerul prin „evaluări sumative”?
Este foarte greu când oamenii care ar trebui să conducă destinele învățământului, vorbesc de parcă n-ar fi în domeniu. Pur și simplu nu știi ce să crezi”, a adăugat Mircea Bertea.
– În aceste condiții, considerați că performanța elevilor, după o perioadă îndelungată de învățământ în regim on-line, va avea de suferit? Pentru olimpici ori în contextul unei viitoare evaluări PISA? Sau chiar și în rândul elevilor cu posibilități reduse, din medii defavorizate? Cum se vor reflecta măsurile în cazul acestora?
„Așa cum am spus, performanța, în sensul de excelență, unde noi suntem destul de buni, deci acea performanță cu olimpici, nu va scădea pentru că, dacă vă uitați în jur, veți vedea că elevii care au luat ore, iau mai abitir ore și acum”.
– Ore individuale, meditații ș.a.m.d.
„Sigur, în pandemie, practica meditațiilor s-a dublat, așa că elevii care sunt motivați, și elevii care au posibilități financiare, vor continua să fie foarte buni, marea problemă este că decalajul dintre ei și ceilalți, despre care vorbeați, fie că nu sunt interesați, și acum cei care nu sunt interesați au un foarte bun prilej de a scăpa de muncă, pentru că atunci când școala era față în față, măcar erau obligați de la 8 la 13, la 15, să fie atenți ce fac, ceva tot mai rețineau…
Dar acum, când stă acasă, deschide un laptop, sau nu-l deschide, și nu știm dacă elevul stă în dormitor sau a deschis laptopul și poate dormi liniștit liniștit în timpul orelor, sau nu doarme, din moment ce nu știm exact ce face – dacă te-ai ocupa, în învățământul on-line, de fiecare din cei 30 de copii, vă dați seama, un minut, ce este un minut să-l întrebi unde este, ce face, ce a mai pregătit, 30 de minute ar trece, e gata ora, n-ai făcut nimic. Din acest punct de vedere, noi nu putem intra în casele oamenilor”, a mai adăugat profesorul Mircea Bertea.
– Prin urmare, decalajul se va accentua.
„Decalajul se va accentua foarte tare, cei de vârf, vor fi de vârf, vor merge în continuare la Oxford, prin America și în altă parte. Și vor rămâne cei care nu au alte soluții.
Viitorul este sumbru”, a conchis profesorul clujean Mircea Bertea.