Ministrul Educației propune transferul claselor profesionale la sate. Ideea stârnește controverse la Cluj

O nouă declarație a ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, bulversează opinia publică: pentru reducerea abandonului școlar, ministrul a propus transferul claselor profesionale la sate. Conform reprezentanților sindicatelor din învâțământul preuniversitar, cel puțin deocamdată, pe seama unei asemenea teme lipsesc analizele fundamentate.

Cu toate acestea, prezentă la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, Ecaterina Andronescu a transmis primarilor de comune să sprijine Ministerul Educației în efortul de a înființa clase profesionale în satele din țară:

“Dacă tot vorbim de școlile din mediul rural, vă adresez rugămintea să ne sprijiniți să reducem abandonul școlar. Și acolo unde dvs. considerați că cei care pleacă din sat spre clasa a IX-a într-o școală profesională sau într-un liceu la oraș ar putea să rămână în sat – să luăm o clasă profesională de la oraș și o aducem acolo și o lipim de școala generală pe care o avem în satele noastre. În felul acesta profesionalizăm local acești copii pe care dvs. să îi aveți acolo și cred că este foarte important lucrul acesta”, a declarat ministrul Educației, Ecaterina Andronescu.

De altfel, acesta nu este un subiect în totalitate nou, ci se referă implicit și la ciclul gimnazial de 9 clase, idee care a fost respinsă. 

Cât de viabilă este ”soluția” propusă de ministrul Educației? Este acest transfer al claselor profesionale la sate un demers sustenabil ori se înscrie doar în logica discursului populist?

Poziția Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Clujean pare a fi diferită de perspectiva Inspectoratului Școlar Cluj.

De fapt, de ce are nevoie urgentă învățământul românesc: de o lege a Educației în acord cu noile provocări constatate în sistemul educational românesc sau de idei noi care se aplică pe o lege cu multiple neajunsuri, precum legislația actuală din domeniul învățământului?

”Trebuie să spunem foarte clar că toate aceste schimbări nu pot fi operate de pe-o zi pe alta, prin intermediul declarațiilor populiste. Chiar sunt populiste. 

Și alți miniștri, în anii trecuți, au încercat să arondeze clasele de-a IX-a la școlile generale, cu liceu de trei ani. Însă ar fi presupus o bulversare a învățământului, pentru că nu putem face niște declarații nefundamentate.

Trebuie să vedem clar ce impact au asupra normelor celor din învățământul preuniversitar, ce impact poate avea asupra copiilor etc.

Ideea, desigur, este bună pentru a impresiona publicul. Dar trebuie ținut seama și de ce spun specialiștii din educație, temele acestea trebuie discutate, nu doar să ne rezumăm la niște declarații nefundamentate. 

Care este impactul acestui transfer? Câți copii ar putea beneficia de această reorientare? Unde pot fi înființate aceste clase profesionale? Care ar fi beneficiile unor asemenea schimbări? Este asemenea unei analize SWOT, fiind necesară luarea în calcul atât a efectelor pozitive, cât și a celor negative. 

Să vedem dacă este, în primul rând, în folosul beneficiarului, al elevului!? Atunci ne putem pronunța. Dar să ne limităm doar la zvonuri și declarații…

De fapt, toată schimbarea ar trebui să plece de la Legea Educației”, a declarat Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean. 

Aflată recent în Cluj-Napoca, Ecaterina Andronescu a răspuns, în cadrul unei conferințe de presă, și întrebărilor cu privire la o nouă lege a Educației. Conform ministrului, noua lege a Educației este, cel puțin deocamdată, doar un draft, fiind departe încă de finalizare.

Unul dintre foștii miniștri ai Educației, Adrian Curaj, semnala încă din 2016 că aproape 25% dintre copii renunță la școală după clasa a VIII-a și amintea că o posibilă soluție este ca învățământul obligatoriu să se termine la clasa a IX-a. Această modificare, care ar fi bulversat învățământul preuniversitar, nu a mai fost aplicată.

De altfel, în cazul mutării claselor profesionale pe lângă gimnaziile din comune și sate, trebuie avute în vedere posibilitățile reale ale acestor unități de învățământ: numărul profesorilor din sate, spațiile necesare și dotarea tehnică propriu-zisă pentru ca aceste clase profesionale să devină cu adevărat funcționale.

Deocamdată însă, ministrul Educației nu a amintit de nici o analiză sau dezbatere pe seama acestui subiect, limitându-se la o simplă declarație publică în acest sens, adresată primarilor de comune din țară.

În schimb, inspectorul școlar general, Valentin Cuibus, a apreciat propunerea ministrului Educației privind mutarea claselor profesionale la sate, drept o măsură logică, ce ar contracara într-adevăr abandonul școlar, fenomen cauzat și de lipsa resurselor materiale. Altfel spus, după încheierea ciclului gimnazial, mulți elevi renunță definiv să-și mai continue studiile, iar aceasta numai din cauza lipsurilor:

”În acest moment este în faza de proiect, dar ideea reprezintă o soluție, cu condiția ca în localitățile respective să existe firme unde copiii din profesională să poate face practica. Ideea este bună, pentru că marea majoritate a celor care nu se mai duc la școală din clasa a IX-a, o fac din motive financiare.

Și atunci, fiind în aceeași localitate, această situație poate fi evitată. Ideea este absolut logică, doar că trebuie să ai locuri unde copiii să facă practica în localitatea de reședință, ar fi singura chestiune dificilă. În rest, este o soluție viabilă”, a declarat Valentin Cuibus, inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Cluj.  

 

sursa foto: portalinvatamant.ro

 

 

Adauga comentariu