Cuvântul este cel care înalță cariere politice și imperii economice. România trebuia clădită pe fapte, însă băieții șmecheri s-au prins de faptul că politica în acest stat atinge succesul doar prin puterea cuvântului. Vă prezentăm astăzi o altă față a unui subiect despre care clujenii au auzit în 2005, atunci când părea o minune, care astăzi a rămas la același stadiu de minciună, pentru că și aici a fost doar cuvântul. Vorbim astăzi despre o radiografie a celor care au beneficiat de împachetarea unei idei pentru un electorat mult prea ușor de păcălit, care azi și-au construit imperii și cariere profesionale la nivel înalt.
384 de locuințe graduite pentru clujeni! – țineți minte aceasta sintagmă, această promisiune inedită pe care clujenii au auzit-o în urmă 16 ani și așa a rămas: cuvinte rostite, fără fapte. De asemenea, această sintagmă are și o poreclă minunată: i-au spus Cartierul Tineretului!
***
Ca să ajungem la momentul actual, lunile acestea se dă o bătălie pentru aproape 62 de milioane de euro pe care administrația Boc ar trebui să le obțină de pe urma unui proiect eșuat. Dar să ne întoarcem la momentele în care Arpad Paszkany, un afacerist desăvârșit care a adus cu el banii austriecilor și a maghiarilor în Cluj-Napoca și a concurat cu un alt uns, protejat de bisericile din zona Moldovei, care a prins in portofoliul său încrederea locală pe toate palierele, realizând construcția mall-ului Polus.
Suntem în 2006, după ce tânărul Paszkany care lucrase în construcții în Europa, alături și ia firma tatălui său, vine în țară cu un fond de investiții nelimitat pentru a construl un centru comercial uriaș și inedit. Infipt în politica locală și națională, Paszkany a deschis ușă după ușă, ba unii se ofereau să bată la portița lor, împingând bani și cuvinte peste tot. Era o poveste banală dacă mall-ul Polus se construia pe un teren privat, pe care Paskany să-l cumpere curat cu fondurile internaționale. Nu, locația a fost clară cu scopul de a sătura tot politicul: terenul USAMV și al Agroindusitrala SRL.
Astăzi nu discutăm despre Polus Center, ci despre Polus Real Estate, însă aspectele de mai sus au legătură cu momentul în care s-a stabilit ca tot Arpad Paszkany să facă parte din promisiunea (doar în cuvinte) cu Cartierul Tineretului – 384 de locuințe gratuite pentru clujeni.
1. FIRMA: POLUS REAL ESTATE SRL
Cu un dosar complet cu cele necesare, în 2005, Arpad Paskany s-a prezentat la Registrul Comerțului și a înființat firma POLUS REAL ESTATE SRL, o companie care din start a avut un capital 27.580.140,00 RON! Doi ani mai târziu găsim în registre că firma avea trei administratori fizici:
-Florin Vasile Ciorca – pionul lui Paskany în cele mai importante afaceri, inclusiv cele cu energia eoliană, cercetat de DNA într-un dosar început la Constanța;
-Nagy Istvan Janos – cetățean maghiar (născut la Târgu Mureș, n.red.), un om fără față în sfera publică, reușind să stea departe de fiecare dată când procurorii comandau percheziții în doasare în care erau anchetate afacerile lui Paskany;
-Haas Andrei Ioan – fost colaborator al Securității care avea în 2012 să ajungă director la Direcția Mari Contribuabili din cadrul ANAF, un afacerist care s-a așezat la orice masă cu afaceriști relevanți ai României, despre care spunea presa în trecut că a avut o ascensiune profesională strict legată de cea a lui Emil Boc (încă de la primul său mandat de primar);
2. Cuvântul și visul: CARTIERUL TINERETULUI CLUJ – SRL
Compania Cartierul Tineretului Cluj SRL a luat viață după ce Paszkany și locotenenții săi au câștigat licitația pentru construirea proiectului imobiliar. Acesta s-a detașat de celelalte companii prin numărul record de locuințe gratuite pe care le promitea municipalității. În societate comercială menționată Consiliul Local Cluj-Napoca deținea 51% din acțiuni, iar celelate procente erau ale Polus Real Estate SRL.
Și totuși, cine a făcut parte din comisia care a evaluat ofertele?
Ei bine, Adrian Popa, fostul viceprimar al Clujului, care era pe atunci un pion politic în vârgul rampei de lansare în lumea antreprenorilor din municipiu a și condus din fucția de președinte COMISIA de EVALUARE a ofertelor. Acum, Adrian Pop a ajuns pe cai mari în afacei cu Adam Laszlo. Ce afaceri? Imobiliare, desigur. Deciziile pe care le-a luat în perioada în care a activat în administrația locală i-au consolidat prietenii și parteneriate de succes, averea acestuia fiind una substanțială.
Unde era Adi Popa era și colegul lui din PDL: Ovidiu Turdean. Așa se face că Turdean a fost cooptat în comisia respectivă, el fiind consilier local. Mai mult, cei doi au demisionat deodată din Consiliul Local, câteva mandate mai târziu. Și Turdean a intrat în afacerile cu imobiliare, dar nu era el cap tractor, așa că în firmele în care intra, procentul de acționariat era mai mic.
Un alt membru din comisie a fost infractorul Adrian Gurzău, finul Elenei Udrea. Încă mai merge sintagma cu finul Elenei Udrea pentru că e cam singura realizare a acestuia. Desigur, dacă ignorăm că a fost condamnat pentru trafic de influenţă pentru favorizarea societăţii Carpatica Asig., că a ”furat” aparatură electronică de la Camera Deputaților, că și-a făcut afaceri cu videochat, etc. Gurzău s-a remarcat ani la rând ca un pion, find răsplătit cu prea multe șanse poltice, inclusiv în partidul PMP. A, ghiciți ce? Tot în imobiliare e și el implicat în prezent: în cel mai mare proiect imobiliar din Transilvania (Citește și: Dovada ca PENALA Elena Udrea sta in spatele proiectului imobiliar de 2 MILIARDE de euro de la Cluj-Napoca – Transilvania Smart City. Boc a marsat esential la legitimarea proiectului. CINE i-a dat imprumut penalei Udrea 20 de milioane de EURO?)
Sorin Apostu – înainte să ajungă primar al Clujului, a făcut parte din această comisie în calitate de director tehnic. Cât nu i-a folosit drept promisiune electorală în campanie acest proiect? Sorin Apostu a fost puțin mai fraier ca cei de mai sus și a intrat o bucată de vreme în pușcărie. Gurile rele susțin că era aproape fericit că l-au prins doar cu atât. Apoi s-a eliberat din penitenciar și a intrat în firmele fugarului condamnat Ioan Bene. De acolo a prins aripi și acum, desigur, face bani din proiecte imobiliare.
Alte două nume din comisia respectivă: Ștefania Ferencz și Aurora Tărmure. Dacă pentru cea din urmă cariera profesională a stagnat, Tărmure fiind în continuare number 1-ul pe juridic în Primăria Cluj-Napoca, pentru Ștefania Ferencz răsplata a venit cu vârf și îndesat. (Citește și: TOP 50 cei mai bine plătiți sinecuriști ai României! Insectarul pilelor politice care se îmbogățesc pe spatele românilor)
Nu e ciudat cum toți acești afaceriști menționați mai sus făceau parte din comisii cheie din administrația locală, alegeau firme de execție, proiectele eșuau, dar ei continuau să evolueze financiar fără resentimente. E ca și cum pentru interesul comunității n-au identificat afaceriștii de succes, dar când a venit vorba despre un proiect personal n-au avut astfel de probleme.
3. Bătaia pentru 61 de milioane de euro. Cine-i dă? Cine-i cheltuiește?
Ca să înțelegeți cum funcționează administrația Boc, trebuie să luați în considerare că unele procese sunt la fel ca prioectele pentru care se ceartă: de formă. Anul acesta, după 16 ani, Tribunalul Cluj a decis că firma CARTIERUL TINERETULUI CLUJ – SRL (a căror acțiuni majoritare sunt ale CL Cluj-Napoca) trebuie să achite Primăriei Cluj-Napoca nu mai puțin de 61 de milioane de euro, contravaloarea locuințelor nepredat.
„Admite actiunea formulate de reclamanţii Consiliul Local Cuj-Napoca şi Muncipiul Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâta C.T. Cluj SRL prin lichidator RTZ & PARTNERS SPRL şi- consecinţă: Obligă pârâta la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 61.814.827 Euro, reprezentând contravaloarea celor 384 de locuinţe sociale şi a obligatiei de a preda toate amenajările şi dotările aferente domeniului public: unitate de învătământ (şcoală), sediul de primărie de cartier, sediu poliţie precum şi întreaga infrastructură a retelelor de drumuri, reteţele de canalizare, inclusiv a zonelor verzi din întregul cartier”, se arată în soluția pe scurt.
Dosarul se află în recurs la Curtea de Apel Cluj, iar pe cale separată se cere strămutarea lui printr-o acțiune formulată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dacă decizia dată de Tribunalul Cluj rămâne definitivă, în conturile Primăriei Cluj-Napoca ar trebui să intre suma fabuloasă de 61,8 milioane de euro. Însă în realitate, bunurile de pe firma Cartierul Tineretului Cluj SRL nu însumează mai mult de 8 milioane de euro (capital propriu declarat în 2016).
Cartierul Tineretului Cluj SRL este în prezent în procedura de insolvență, administrator judiciar fiind numit Răzvan Zăvăleanul de la RTZ & Partners. Am luat legătura cu acesta pentru a-l întreba cum crede că se va finaliza procesul pentru țeapa cu locuințele.
„Ideea e urmatoarea: dacă recursul se admite, se vinde terenul care este proprietatea societații Cartierul Tineretului Cluj SRL , iar banii rezultați se împart celor doi acționari în cotele pe care le au în asociere (după plata datoriilor acumulate între timp la bugetul de stat și bugetul local); dacă recursul se respinge, cei aproximativ 60 milioane de euro vor veni și ei alături de datoriile enunțate în paranteza de mai sus, astfel încât banii rezultați din vânzare se vor îndrepta prioritar catre Consiliul Local. În prezent există o lucrare de evaluare în curs, încă nu știm care va fi valoarea de piață evaluată, dar oricum vom ști câți bani se vor strânge doar dupa efectuarea vânzării”, explică lichidatorul.
În concluzie, în varianta cea mai favorbabilă, Polus Real Estate ar obține 49% din suma cu care se va vinde terenul pe care trebuia să se construiască proiectul imobiliar, iar Consiliul Local, cel care a dat terenul, primește restul de 51%. Mai exact, CL a avut un teren, n-a primit locuințele promise, iar acum primește doar jumătate din valoarea acestuia, urmând ca Polus Real Estate, care a eșuat lamentabil, fără să facă nimic să aibă șanse să scoată câteva milioane de euro din această ”afacere”. Pentru toate astea a fost nevoie de o promisiune care a hrănit afaceriști și politicieni, iar de pe urma căreia electoratul nu a beneficiat de nimic.