Ciorile Clujului au devenit, in timp, un fenomen al orasului. Majoritatea s-au obisnuit cu zborul galagios si cu cerul care se intuneca pentru cateva minute bune atat la rasaritul soarelui, cat si la apus. Cei care se afla la prima lor vizita in oras se minuneaza de cele mai multe ori, mai ales la lasarea serii, cand cerul se intuneca si devine un covor zburator de ciori. Ornitologii sustin ca nu sunt solutii pentru inlaturarea lor, intrucat ceea ce le atrage la orasul nostru sunt tocmai terenurile agricole din jurul lui si gropile de gunoi, toate surse de hrana nelimitate pentru acestea.
Atat dimineata, cat si seara ciorile isi fac simtita prezenta minute in sir, spre exasperarea celor care stau si in apropierea parcurilor. Dimineata se indreapta inspre gropile de gunoi pentru a-si procura hrana, iar seara se intorc facand la fel de multa galagie. Cerul se intuneca si parcurile capata un mirosul imbacsit al urmelor pe care le lasa. Cea mai sufocanta zona, mai ales dupa ploaie, e parcul prin care studentii coboara din zona Caminelor UMF inspre Facultatea de Geografie.
Cu privire la prezenta nelipsita a acestor pasari, ornitologul Cristi Domsa informeaza ca problema ciorilor este cauzata in special de factorul uman, care i-a asigurat un mediu avantajos pentru procurarea hranei. Astfel, Clujul, prin gropile de gunoi si terenurile agricole din preajma sa, a devenit casa perfecta pentru miile de ciori care-i strabat zilnic cerul.
„E o problema foarte dificila pentru ca are foarte multe parti neplacute in ea. Ca sa incep cu inceputul, pe scurt, in mod natural, in conditiile in care, sa zicem, nu exista populatie umana, specia are un efectiv numeric relativ constant si redus pe cat ii permite natura, ecosistemul, sa traiasca. In cazul in care apare factorul uman si modifica foarte puternic peisajul, practic, le creeaza habitat suplimentar si resurse suplimentare, asta, in special, prin agricultura. In timpul zilei ele pleaca si se hranesc unde gasesc de cuviinta. Terenurile agricole sunt una, o parte a acestui aspect, partea cea mai neplacuta o reprezinta gropile de gunoi. Acestea, iarasi, devin o resursa de hrana aproape nelimitata pentru ele, ceea ce este din nou un element suplimentar. Punand acestea doua impreuna si adunate, plus alte lucruri mai marunte, daca tragem linie, observam ca, in final, specia beneficiaza de o resursa mult, mult, mult mai mare decat ar beneficia in natura. Atunci, bineinteles, se inmulteste. Pentru ca puii pe care ii fac pasarile supravietuiesc, ei, la randul lor, fac alti pui, intrucat au resursa, practic, nelimitata de mancare”, explica acesta.
Sursa Foto: citynews.ro
Astfel, zborul zgomotos al pasarilor este auzit si vazut atat de dimineata, cand ciorile se indreapta spre locurile de hranire amintite, cat si seara, cand revin la locurile de innoptare. De obicei, aceste pasari prefera arbori mai retrasi, spune ornitologul. Motivul pentru care nu merg inspre padurile din jurul orasului tine de faptul ca astfel ele sunt mai aproape de sursele de hrana. In plus, le este mai convenabil si datorita temperaturii mai ridicate din oras. In timp, adauga Cristi Domsa, aceste pasari si-au format un obicei care este copiat de catre pui si dus mai departe. Prin urmare, vorbim despre un adevarat ritual al ciorilor clujene care par ca si-au gasit „casa de vis” in acest oras.
Cand vine vorba de ciorile din oras, principala intrebare care se pune este legata de inlaturarea lor. Din pacate, explica ornitologul, cat timp cele doua surse de hrana exista, ciorile nu vor pleca. De asemenea, nici vanatul lor nu reprezinta o solutie fezabila.
„Daca reduci cele doua mari probleme, ai redus si populatia lor. Adica, daca renunti la populatia umana, atunci, intr-o zona naturala nu mai apar ciori pentru ca nu au resursa de hrana suficienta, nici campurile agricole nu ar mai oferi asa de multe resurse de hrana, respectiv nici gropile de gunoi nu mai apar pentru ca nu are cine le crea. Din pacate, este un cerc vicios foarte greu de spart. Impuscarea ciorilor este cea mai mare prostie, tine o luna, doua luni, pana la urmatoarea generatie de pui care, la randul ei, face alta generatie de pui si acesta este cercul. Nu e o solutie, e chiar o risipa de resurse, pur si simplu. In plus, e si ilegala pentru ca de obicei se face si in perioada de cuibarit cand, pentru orice specie, indiferent de natura ei, daca e protejata sau nu, vanarea este interzisa”, spune el.
Singura veste buna ar fi aceea ca din datele pe care le au ornitologii din oras, numarul ciorilor nu a crescut in ultimii 10-15 ani, existand o fluctuatie periodica in functie de resursele de hrana. Cristi Domsa considera ca o groapa de gunoi ecologica, care sa fie partial acoperita si care sa impiedice accesul pasarilor ar scadea din dinamismul miscarii catre Pata Rat pe care o vedem zilnic.
Ciorile au fost filmate in momentele lor „cheie” de mai multi clujeni, printre care se numara Victor Eugen Mihai Lungu, fostul ziarist de la revista clujeana „Nu”, cu un filmulet mai recent din diminetile trecute.
: