Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana a organizat astazi o discutie in jurul primei versiuni a Strategiei pentru Industrii Creative 2014-2020. Daca la capitolul Oportunitati au fost evidentiate trendul crescator de consum, cresterea exportului, retelizarea actorilor sau cresterea sectorului creativ, prima amenintare identificata de realizatorul studiului ar fi migrarea creierelor de la Cluj spre Bucuresti, urmat de potentialul de segregare sociala a orasului. Urmeaza pe lista amenintarilor scaderea pietei, in timp ce costurile cresc vertiginos.
Documentul a fost realizat prin munca si contributiile voluntare ale unui grup de lucru, in cadrul procesului de elaborare a Strategiei Municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020. Intalnirile au avut loc in perioada august-noiembrie 2013.
Ideea de baza a studiului este ca industriile creative vor deveni in perioada respectiva “unul din principalele motoare ale transformarii orasului intr-un smart city”.
“In toamna anului trecut au existat la Cluj o serie de discutii politico-tehnologice despre conceptul de smart city, insa nu in termenii corecti”, a declarat Istvan Szakats, expert in cadrul asociatiei.
Astfel, termenul de smart se atribuie “unui oras care prin angajarea participativa a cetatenilor reuseste sa gospodareasca resursele – un mod eficient, asigurand o dezvoltare economica si sociala sustenabila, printr-o infrastructura de comunicare si transport performanta, investind si dezvoltandu-si totodata capitalul social si uman”.
Analiza in acest context a scos la iveala ca avantaje ale Clujului universitatile, specializarile creative, masa critica, imaginea buna sau calitatea crescuta a vietii. Dezavantajele in acelasi context ar fi insa educatia neorientata spre inovare, proasta colaborare cu academia, lipsa de diversitate a produselor creative, a abordarii antreprenoriale sau lipsa unor medii de promovare civilizate. Tot ca dezavantaje ale Clujului au mai fost enumerate rolul insuficient al universitatilor, o comunitate fragmentata si initiativele separate sau paralele intre mediului cultural si cel politic.
De asemenea, la capitolul Oportunitati au fost evidentiate trendul crescator de consum, cresterea exportului, retelizarea actorilor sau cresterea sectorului creative. Principala amentare identificata de realizatorul studiului ar fi migrarea creierelor de la Cluj spre Bucuresti, urmat de potentialul de segregare sociala a orasului. Urmeaza pe lista amenintarilor scaderea pietei, in timp ce costurile cresc vertiginos.
La fel, la Avantaje au fost indentificate sectorul IT, care la Cluj este cel ami dezvoltat din tara, dupa Bucuresti, la fel si vitalitatea culturala si faptul ca este “orasul cu cea mai activa societate civila”. De cealalta parte, la Provocari domina din nou asa-numitul “money drain”, reprezentand migratia firmelor mari spre Bucuresti. Urmeaza exodul creattivilor spre Bucuresti sau vest, lipsa unei prese locale performante si epuizarea valului de outsourcing (termen ce denumeste delegarea unor sarcini productive, sectiuni de afaceri nestrategice catre segmente organizationale apartinand unor entitati externe, care ofera un raport pret-calitate mai bun sau produc mai bine in domenii specializate, n. r.)
Acelasi studiu releva faptul ca, in comparatie cu alte state europene, in Romania exista un interes scazut pentru inovare si cercetare, caracteristica demonstrata de numarul mic de cercetatori din mediul privat, de procentul scazut de intreprinderi cu activitati de cercetare si de numarul foarte mic de brevete acordate anual. Mai mult, indicatorii se afla cu mult sub valorile celorlalte state europene, inclusiv ale celor apropiate.
“Totusi, exista anumiti indicatori care sugereaza disponibilitatea intreprinderilor romanesti de a investi mai mult in cercetare-inovare. In acest sens, intreprinderile romanesti care au activitati de inovare au avut in perioada 2006-2008 una dintre cele mai mari rate ale investitiilor in cercetare-inovare din Uniunea Europeana, in raport cu cifra de afaceri”, se arata in strategie.
O alta concluzie a studiului este ca Clujul este cel mai bine echipat oras al tarii (exceptand Bucurestiul) din punctul de vedere al infrastructurii culturale, aceasta cuprinzand in primul rand institutii de spectacol specifice culturii inalte (teatre dramatice, opera, orchestra simfonica etc.), dar si numeroase posibilitati de accesare a produselor cinematografice.
La nivelul orasului a avut loc in 2013 un proces de planificare strategica prin care urmeaza a fi elaborata Strategia Municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020. Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB), a stabilit baza metodologica si coordoneaza procesul de elaborare a strategiei.
Astfel, Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana si-a asumat rolul coordonarii componentei culturale si a industriilor creative in cadrul acestui proces.