Masa in Oslo

Varietatea localurilor – cafenele, baruri si restaurante – din Oslo este remarcabila, tinand seama de numarul relative mic de locuitori. Ele au devenit la moda in ultimil timp, acum masa in oras fiind principala metoda de socializare. Majoritatea localurilor sunt pline in fiecare zi, rezervarea de locuri pentru cina (middag) fiind recomandata.

 

 

In Oslo se gasesc cam toate mancarurile internationale, de la sushi si dim sum pana la tapa si enchiliada. Insa este mult mai interesant sa incercati numeroasele feluri de mancare traditionala norvegiana, pregatite cu ingrediente locale.

 

 

Masa la restaurant in oras este destul de scumpa, in principal datorita taxelor mari din Norvegia. Luarea mesei la Oslo poate fi totusi o experienta placuta, serviciile si mancarea de buna calitate justificand partial nota de plata.

 

 

Turistilor li se va oferi de obicei micul dejun (frokost) la hotelul unde sunt cazati, acest serviciu fiind de obicei inclus in pretul camerei. Micul dejun oferit consta din paine, branza, rosii, castraveti, oua fierte, alaturi de lapte, cafea, ceai si suc natural. Bufetele mai pretentioase pot oferi si oua prajite sau omleta, sunca, slanina, produse de patiserie si fructe.

 

 

Pranzul (lunsj)  este servit incepand de la ora 11:30, principalul fel fiind constituit de: sandviciuri din paine alba, cu crevete, maioneza si marar; paine cu oua prajite si somon afumat; paine neagra cu carne fripta, capere si sfecla.

 

 

Principala masa a zilei este cina pentru care restaurantele deschid la 17 sau 18.

In Norvegia, produsele de pe piata locala si din meniuri tind sa fie puternic influentate de anotimpuri. Toamna si iarna se servesc in special preparate din carne, tocanite consistente si fripturi cu tot felul de garnituri. Primavara si vara se servesc mancaruri mai usoare, mai mult platouri reci, cu scoici sau cu crevete, cu paine cu unt, maioneza si suc proaspat de lamaie.

 

 

Pestii se gasesc din abundenta si sunt de foarte buna calitate, indiferent de perioada anului. Norvegia este renumita pentru somon, cod, dracul de mare, pestele-unditar, merlanul, macroul. Acesta din urma predomina in lunile de vara, fiind foarte apreciat in sudul Norvegiei, prajit sau la gratar, alaturi de cartofi fierti, un sos acrisor si salata de castraveti. In multe magazine ale orasului puteti degusta placinte calde cu peste (fiskekaker), pentru o gustare rapida. Supa de peste este o alta specialitate norvegiana, fiind de fapt o supa-crema cu multe legume proaspete si cu bucati de peste proaspat.

 

 

 

Meniurile multor restaurante cuprind si mancaruri pe baza de vanat, mai ales toamna, oferind carne de ren, elan, fazan, cocos de munte, caprioara si cerb. Carnea este servita cu sos-crema, cartofi fierti si multe legume.

 

 

Aproape toate restaurantele ofera carne frageda si gustoasa de miel norvegian. Ea este fiarta si servita cu praz, morcovi si telina sau sub forma de far i kal (“miel in varza”), fiert ore intregi cu sare si piper. Far i kal a fost desemnata “mandria nationala norvegiana” de catre opinia publica, fiind felul principal al cinelor de duminica din sezonul de toamna.

 

 

Intre mancarurile traditionale, cea mai apreciata (sau blamata) mancare este lutefisk, care este carne de cod macerata in soda caustica (!), apoi clatita din nou si apoi gatita de obicei la cuptor sub supraveghere pentru a evita dezintegrarea ei. Un lutefisk perfect preparat are consistenta unei gelatine groase, alcatuita din mai multe straturi suprapuse de peste. El este servit sarat, impreuna cu bucati de slanina, grasime lichida fierbinte, piure de mazare si cartofi fierti, cu paine (flatbrod), sos de mustar, branza bruna de capra. La lutefisk, majoritatea beau bere si unul doua paharele de akevitt, taria norvegiana.

 

 

Alte mancaruri foarte populare sunt pinnekjott (costite de miel macerate si gatite la abur, servite cu cartofi fierti), smalahove (jumatate de cap de oaie) si rommegrot (un terci acrisor, servit cu unt topit, scortisoara si zahar, deseori cu carnati uscati si paine, si insotit de sucuri de fructe).

 

 

Bauturile tari produse la nivel local, brennevin (“vin de foc”) ocupa un loc important in preferintele consumatorilor. Cea mai vestita si tare bautura este akevitt, un fel de snaps facut din cartofi, cu gust puternic de chimen si cu o mare concentratie de alcool. Este servit de obicei alturi de bere rece, fiind recomandata prudenta la consumarea lui. O alta specialitate locala este aperitivul Frost, obtinut din niste fructe asemanatoare ienuparului, numite krekling si care poate fi baut sec sau amestecat cu apa tonica.

 

 


 

 

 

Adauga comentariu