Marea Unire a Maimutelor Plangatoare

Un local cu istorie in Cluj-Napoca, Maimuta Plangatoare, a revenit sub aceeasi umbrela dupa ce, mai bine de 15 ani, a fost impartit in doua, in urma divergentelor fostilor administratori. Istoria “birtului” Maimuta Plangatoare este spusa chiar de noul administrator, care doreste sa transforme localul intr-un bistro cu mancare buna. Un local ce s-a deschis in 1930  si a fost redeschis dupa 1990 sub forma unei gradini de vara a Clujului. “Aruncand o privire pe harta veche a orasului, putem vedea ca pe actuala strada Emil Isac s-a aflat birtul Maimuţa Plangatoare - <<Crasma si restaurant renumit, situat pe strada Barta Miklos nr. 3 intre anii 1930-1940>>. Chiar daca de-a lungul curgerii anilor, localul a fost martor ori de cate ori strada si-a schimbat denumirea, devenind pe rand:  strada Bastya, Seta, Setater, 1Mai, Barta Miklos, restaurantul si-a pastrat identitatea si faima”, incepe istoria acestui local. Legenda din spatele numelui Se spune ca cel care a botezat restaurantul este chiar proprietarul localului din acele vremuri, un domn gras, care plangea in hohote cand era baut, de tremurau feţele de pe mese, ba chiar si sticlele de vin si lichior se ciocneau intre ele de durere.
 “Toata suferinţa si nenorocirea lui se datorau localului concurent, deschis in vecinatate, intitulat sugestiv: Gaura Dulce.  Cunoscut si in randul angajaţilor pentru "concertele" sale lacrimogene, intr-o vreme, picolo-ul restaurantului, avand o discuţie cu cel care aproviziona cu sifon restaurantul, spunea despre angajatorul sau: "Urla ca o maimuţa plangatoare". Tragand cu urechea, proprietarul a avut revelaţia numelui: Maimuţa Plangatoare. Imediat a trimis dupa pictorul de firme pentru a comanda zugravirea noului nume. Astfel ca, deasupra intrarii, pe o placa a fost pictata o maimuţa care plange. Atat in timpul naţionalizarilor, cat si in toata perioada comunista, localul a fost inchis. Dupa apusul regimului comunist,  restaurantul a renascut, la inceput, sub forma unei gradini de vara”, se arata intr-o brosura care prezinta istoria localului si legenda din spatele numelui.
In ultimii 15 ani insa,  restaurantul Maimuta Plangatoare a fost impartit in doua. Asta, deoarece vechii proprietari, doi administratori, s-au certat si nici unul dintre ei nu a dorit sa renunte la brand. Acum, un alt administrator. Mircea Filip, a cumparat cele doua localuri, readucandu-le sub aceeasi umbrela. “Am inceput un proces de rebranduire a restaurantului, pe care speram sa-l incheiem in aceasta toamna”, ne-a declarat Mircea Filip, care sustine ca a investit 100.000 de euro in noul local. Noul patron doreste sa duca mai departe traditia si faima de altadata a restaurantului, investind in imbunatatirea serviciilor de servire a clientilor si in bucatari priceputi. “Avem un specific romanesc al mancarii, pe alocuri international, cu nu mai mult de 10-12 feluri de mancare. Un bistro nu foarte scump pentru clujeni”, spune Mircea Filip.      

Comentarii

steve

24.04.2013 09:15

Vezi tu de treaba "romane" :)

steve

24.04.2013 09:14

Eu sunt in tara mea. Vai de mine, tu te ocupi de Cluj?
Si zi-mi sincer cu ce te deranjeaza ce am scris?

Gheorghe

23.04.2013 18:34

Du'te'n tara ta ma Steve, las' ca ne ocupam noi de Cluj;)

Bogdan

23.04.2013 20:25

Vezi de treaba ungure !

steve

23.04.2013 08:55

Poate nu ar fi fost rau de amintit, ca nu e nimic de ascuns, ca numele original al localului a fost "Zokogo majom" in maghiara - adica Maimuta plangatoare :), si a aparut si un roman (slabut) cu acest titlu (si) despre Clujul interbelic. Si ar fi fain cu ocazia rebranduirii daca s-ar afisa si numele in maghiara, care de altfel se foloseste si azi.

Adauga comentariu