Uncategorized

Manuel Chira, despre sistemul de sanatate publica: "Mi-a ajuns si mie!"

Pentru prima data dupa ce a parasit Institulul Inimii din Cluj, Manuel Chira, renumitul chirurg cardiovascular, vorbeste despre neajunsurile din sistemul public de sanatate si despre factorii care l-au determinat sa ia aceasta decizie. Alaturi de el, alti doi doctori renumiti ai Clujului au ales sa plece la Sibiu. Mai multe, in interviul acordat de medic pentru Ziar de Cluj: 

Ati parasit Clujul pentru Sibiu. Ati parasit sistemul medical public pentru cel privat. Ce v-a determinat sa faceti aceste alegeri?

Lipsurile cronice din sistemul public de sanatate. De ani de zile se tot taie, anul acesta s-au redus si mai mult fondurile alocate pentru programul national de cardiologie si chirurgie cardiovasculara. Nu mai reuseam sa-mi fac meseria cum trebuie, faceam tot felul de improvizatii, lipsesc ba unele medicamente, ba unele materiale si mi-a ajuns si mie.

Au fost cazuri in care ati simtit ca va depaseste situatia?

De mult ani ma depaseste situatia. Eu m-am pregatit ca sa fac operatii, sunt chirurg, dar eu imi cheltuiam 90% din energie ca sa ajung cu bolnavul sau copilul in operatie; imi mai ramaneau 10% din energie ca sa fac operatia, cand intreaga mea energie ar trebui sa o dedic operatiei in sine, pentru care sunt pregatit. Eu nu m-am pregatit nici ca si manager, nici ca si persoana de marketing, nu m-am pregatit nici ca persoana de achizitii. Eu sunt pregatit sa operez! In momentul in care mi-a ajuns si mie cutitul la os si am vazut ca nu se mai poate, am zis „hai sa incerc si altceva”.

Sunteti un om cu notorietate in Cluj-Napoca, ati candidat si la functia de primar al orasului. Nu v-a fost greu sa va despartiti de Cluj?

Absolut deloc. Imi ramane si domiciliul din Cluj, deci eu nu am parasit Clujul, am parasit doar Clujul medical. Clujul, ca oras, e un oras ca toate celelalte, in care, din pacate, gradul de civilizatie cam incepe sa scada. De trei ori mi s-a intamplat sa vad oameni care sareau din masini si incepeau sa-si care pumni pe strada, ceea ce nu este caracteristic Clujului. Au fost si alte lucruri care nu mi-au facut placere in ultimul timp. Problema a fost insa una strict profesionala. In momentul in care am vazut ca sunt intr-o fundatura, am zis „hai sa incerc altceva”. Sigur ca asta nu este inca o optiune absolut definitiva – eu am venit aici pentru un an, de proba, sa vad daca merge treaba si daca se poate, insa premisele sunt foarte bune.

Vorbiti despre o decadere a orasului. Sunteti dezamagit de Cluj?

Nu pot sa spun chestia asta. Mutarea mea este una profesionala, pentru ca incerc sa fac mai mult, ceea ce am fost pregatit sa fac. Incerc sa fac mai mult in domeniul in care sunt pregatit si, bineinteles, sa fiu platit mai bine, ca nu sunt fariseu si nu sunt mincinos. Sunt mult mai bine platit aici, sunt platit ca un chirurg de chirurgie cardiaca.

Cu ce e diferita slujba de la Sibiu de cea din Cluj?

Este un spital privat, in care s-au investit o gramada de bani; avem absolut tot ce ne trebuie sa ne facem meseria. Un spital care are contract cu casa de asigurari, in care bolnavul va plati, practic, hotelizarea si salariile personalului, pentru ca restul este asigurat de casa de asigurari, pentru cei care au asigurari de sanatate. Avem o colaborare institutionalizata cu spitalul AKH din Viena, care, stiti foarte bine, este cautat de foarte multi romani. Practic, spitalul Polisano din Sibiu va fi divizia romaneasca a spitalului AKH din Viena, prelungirea lui. Este un spital extraordinar, cu un patron care este medic si care intelege problemele medicilor. O sa incepem sa operam la 1 iunie – chirurgie-cardiaca adulti, chirurgie-cardiaca-copii.

Acolo va puteti face, intr-adevar, meseria?

Spitalul nou este cat chirurgia si cardiologia din Institutul Inimii la un loc. E un monstru de sticla si beton, intesat cu materiale si cu aparatura de ultimul racnet. S-au investit niste bani extraordinari, in dorinta patronului de a face medicina de excelenta. De ce am ales eu varianta asta? Pentru ca aici sunt toate conditiile si de acum incolo depinde numai de doctori sa faca ceea ce stiu, conditiile ne sunt asigurate suta la suta, nu la standarde de Europa de Vest, ci la conditii de Germania, Franta, Anglia, care sunt varful medicinei europene. Cei de la AKH vin lunar sa vada cand incepe treaba si chiar ei au spus ca nici in strainatate nu au vazut un asemenea spital privat.

Iar dumneavoastra faceti parte din echipa de medici care va porni acest spital, acest proiect. Ati plecat impreuna cu cativa colegi de la Cluj. Ne puteti da cateva nume, ii cunoastem pe acesti medici?

Coordonatorul chirurgiei cardiace de adulti si copii de la spitalul Polisano este profesorul Mircea Barsan. Sefa Anesteziei si Terapiei Intensive este doctorita Negrutiu, si ea plecata de la Institutul inimii. Mai sunt si asistente medicale care au venit aici. Profesorul Barsan a pornit chirurgia cardiaca de la Institutul Inimii si acum vrea sa porneasca un spital privat. Ca sa-l ajutam in aceasta chestie, m-a chemat pe mine si pe doctorita Sanda Maria Negrutiu. Am venit, de la Cluj, mai multi medici si asistente, o echipa mai mare. Noi pornim, practic, spitalul. Noi am pornit si Institutul Inimii, pentru ca eu am fost angajat acolo din martie ’91. Prima data umblam cu surubelnitele prin spital, ca sa montam monitoarele in Institutul Inimii. Aici nu facem chiar acelasi lucru, pentru ca aici este personal calificat care monteaza si vin si ne instruiesc la toata aparatura, care este de ultima generatie. Oricum, noi pornim activitatea. Saptamana viitoare incepe cardiologul interventionist sa faca niste dilatari, stenturi si pe urma, la inceputul lui iunie, incep si operatiile de chirurgie cardiaca adulti si pe urma copii.

Asa cum spuneati chiar dumneavoastra, nimic nu este definitiv. Intelegerea cu spitalul din Sibiu este, in prima instanta, pentru un an?

Da, sigur, este un contract intre angajat si angajator, intre doi oameni care stiu ca un spital nu porneste ca o masina – ii dai cheie si ai plecat. Nu este o chestie de nesiguranta, e o chestie realista – pornirea unui spital, asa cum a pornit si Institutul Inimii, nu este o chestie de pe o zi pe alta. Pornirea unui spital mare, cum este Spitalul Polisano, mai mare decat Institutul Inimii din Cluj, este o chestie care va dura 2-3-4 ani. Abia dupa 5 ani ne vom putea da seama de eficienta acestui spital.

 

sursa foto: ftr.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *