Mancarea modificata genetic (MG)

Dintre toate lucrurile pe care le poate face ingineria genetica, mancarea MG (modificata genetic) este probabil, cel mai discutat. Aceasta ar putea anihila foametea de pe pamant, dar multi oameni isi fac griji in privinta securitatii ei.

 

 

Ingineria genetica este ansamblul de tehnici care permit fie introducerea in patrimonial genetic al unei celule a uneia sau mai multe gene “de interes”, fie codificarea unor gene prezente. Genele transferate se numesc “transgene”, iar produsele obtinute sunt organisme modificate genetic sau organisme transgenice.

 

 

Sunt milioane de oameni care nu au destula mancare. Aceasta se intampla de multe ori din cauza faptului ca recoletele lor sunt mancate de paraziti. Din cauza solului sterp sau a lipsei de ploaie, cultuirile modificate genetic sunt facute sa reziste daunatorilor si sa supravietuiasca pe sol sarac si uscat. Ele ar putea ajuta la rezolvarea acestor probleme si la prevenirea foametei. De exemplu, unele culturi de porumb modificat genetic omoara fluturele monam, cel care distruge culturile nemodificate genetic.

 

 

Mancarea modificata genetic a fost numita si “Frankenmancare”, dupa omul de stiinta din romanul “Frankenstein” de Mary Shelley. In carte, Frankenstein creaza un monstru care se intoarce impotriva lui si-i ataca familia. Unii protestatari vad mancarea modificata ca monstruozitati facute de oameni.

 

 

Beneficiile obtinute prin tehnologiile de inginerie genetica in domeniul agroindustrial pot fi clasificate astfel: plante rezistente la seceta si daunatori; cereale cu continut crescut de proteine; cereale fara gluten; orez cu continut ridicat de vitamina A; seminte de rapita cu acizi grasi care pot fi utilizati in regimurile dietetice; plante fara proteina, provocatoare de alergii (cum ar fi kiwi); rosii cu coacere in timpul transportului; soia cu o cantitate crescuta de lecitina (prezenta in mod obisnuit in galbenusul de ou), care e emulgator pentru margarina etc. De asemenea tehnica se aplica in productia de branzeturi, in hrana pentru dieta pasarilor si a porcilor, in obtinerea unor vitamine si arome alimentare.

 

 

Aceste interventii umane in structura naturala a alimentelor se intoarce impotriva omului, deoarece apar efectele adverse ale eliberarii in mediu a organismelor modificate genetic. Specialistii enumara cateva: efecte toxice si alergice; aparitia infertilitatii si, implicit, scaderea natalitatii; diminuarea rezistentei organismelor la microbi; rezistenta la antibiotice; modificare descompunerii in sol a materialului organic.

 

 

Oamenii isi imagineza deseori mancarea modificata genetic. Iata, de pilda, cum a fost facut un tip de mancare modificata genetic, o capsuna care poate rezista la inghet:

 

 

Platica este un peste care traieste in marile inghetate. Ea are o gena care o apara de inghet. Capsunele sunt fructe moi, care pot fi usor afectate de inghet.
Gena antiinghet a platicii a fost copiata si inserata intr-un mic inel de  AND luat de la o bacterie.

 

 

Inelul AND continand gena platicii este pus intr-o a doua bacterie.
Aceasta a doua bacterie este folosita pentru a infecta celula capsunei. Gena antiinghet a platicii intra in AND-ul capsunei.

 

 

Noua celula de capsuna modificata genetic este crescuta intr-un capsun modificat genetic, care se poate inmulti.

 

 

Datorita noii gene, capsunele modificate genetic fac o proteina care le ajuta sa reziste inghetului. Ele nu contin alte gene de peste si nu au miros sau gust de peste.

 

 

Milioane dintre noi am mancat deja mancare MG. Unele rosii modificate genetic, de exemplu, au genele schimbate pentru a nu le permite sa se inmoaie in timp ce cresc sau pentru a rezista la mucegai. De cativa ani, ele au fost folosite in pasta de tomate.

 

 

Mancarea modificata genetic pe care o consumam a fost toata testata in privinta sigurantei consumului alimentar. Dar multi oameni inca se mai tem ca ele le-ar fi daunatoare intr-un mod pe care inca nu il intelegem.

 

 

Cand cerealele/semanaturile cresc, polenul lor se poate raspandi cu ajutorul vantului si ajunge pe alte campuri cu culturi agricole. Astfel, polenul de la semanaturile/cerealele MG, continand gene modificate, se pot combina cu cele nemodificate genetic si sa le schimbe si pe acestea. Cultivatorii incearca sa le tina separat de cele nemodificate genetic, dar controlul nu functioneaza intotdeuna. Daca se dovedeste ca mancarea modificata genetic este periculoasa, aceasta va constitui o problema serioasa a securitatii alimentare.

 

 

Sunt inca multe necunoscute si motive de ingrijorare in privinta mancarii modificate genetic. Una este ca o noua combinatie a genelor ar putea avea efecte neasteptate, incontrolabile. Un morcov modificat pentru a creste mai mare ar putea fi otravitor. Cresterea culturilor modificate ar putea fi daunatoare pentru mediul inconjurator si om. De pilda, semanaturile modificate pentru a fi otravitoare pentru paraziti ar putea duce la disparitia  unor specii de insecte, iar prin consum uman ar putea sa fie toxice.

 

 


Adauga comentariu