Mancarea la romani

Cu un secol in urma, Romania era unul dintre cel mai de seama exportatori de grane in Europa, iar painea ramane si azi un aliment vital. Retetele, marimea si forma difera de la o regiune la alta, painea fiind insa de cele mai multe ori alba, mare si rotunda, cu coaja groasa si miez moale si pufos. Pentru ocazii speciale sunt coapte diferite impletituri.

 

Alta specialitate este mamaliga sau mamaliguta, o fiertura din faina de porumb cu sare, gatita intr-in vas special, numit ceaun. Exista variante mai diluate, cum ar fi terciul de ovaz, dar si variante la polul opus, concentrate, care se aseamana mult cu “polenta” italiana.

 

Pentru unele familii mai sarace, mamaliga poate constitui masa principala, adeseori combinata cu cu branza si smantana sau cu lapte. Mamaliga are deci multe variante, si, in ciuda originilor sale taranesti, ea se regaseste si in meniurile restaurantelor de lux.

 

Gustarile (aperitivele) reci constau de obicei dintr-un platou cu branza, masline si salam, sau – pe timpul verii – legume proaspete. Alta varianta este o selectie de hrana rece (mezeluri, de la turcescul “meze”), care cuprind salam, pastrama, sunca sau slanina.. Cele calde includ carnati, crenvursti si cabanos (carnati subtiri si uscati), de multe ori prajiti. Cei mai populari sunt micii sau mititeii (facuti din carne de porc si vita), serviti cu mustar si bere. Carnatii de Plescoi sunt carnati condimentati, facuti din carne de oaie. Cei mai indrazneti pot incerca creier pane sau drob de miel, mancarea traditionala a romanilor cu ocazia sarbatorilor de Pasti.

 

Salatele sunt de asemenea importante, mai ales muraturile din timpul iernii. Vara si toamna salata de vinete este o mancare traditionala.

 

Supa se regaseste sub trei forme: supa (de la frantuzescul “soupe), ciorba (de la turcescul “corba”) si bors (de origine ucraineana). Ultimele doua sunt acrisoare, in timp ce supa este supa simpla sau supa-crema. Supa de pui este foarte intalnita, sub diferite forme: supa de pui, ciorba de potroace, supa de pasare, servita cu galuste sau taietei de casa.
Borsul, in forma sa cea mai simpla, este un lichid acru, obtinut prin fermentarea taratelor de grau, porumb, o ramurica de cires, cimbru si busuioc intr-un vas de apa. Borsul poate fi de asemenea o ciorba acrita cu acest lichid. Dar cuvantul ciorba este de origine ucraineana, traditia gatitului acestui fel de mancare se regaseste in trecutul Moldovei. Varianta romaneasca este fermentata din tarate, mai degraba decat din sfecla de zahar. Borsul de miel (care contine bucati de carne de miel, de multe ori si capul) este o mancare traditionala de Pasti.

 

Ciorba are ca ingrediente principale legumele si este acrita cu zeama de lamaie sau otet. Adesea se adauga si smantana. Traditionala ciorba de perisoare de Craciun are la baza un amestec de legume cu chiftelute de carne tocata si orez. Ciorba tiganeasca este bogata in legume si carne, si aromatizata cu patrunjel.

 

Un fel de mancare tipic romaneasca, mai ales in timpul iernii, sunt sarmalele (de la turcescul “sarma”). Sarmalele in foi de varza sau in foi de vita sunt insotite de mamaliga si smantana.

 

Ghiveciul si tocana sunt si ele servite in mod normal ca feluri principale. Printre tocane se numara iahnia de fasole, un preparat dens, servit cu mujdei de usturoi si cu sunca de porc. Altul ar fi tocanita sau tochitura, cu ceapa si diverse condimente.

 

Romanii adora carnea prajita, mai ales carnea de porc sau cea de vita, in functie de sezon. Carnea de miel se consuma in mod traditional de Pasti, iar cea de porc de Craciun. Alte retete de carne prajita sunt francezele “filet chateaubriand”, “escalop” si “file”. Carnea de vita este folosita  pentru snitel.

 

Un preparat din carne – nepotrivit pentru cei care tin la silueta lor – tot de origine franceza, este snitelul “cordon bleu”, un escalop de porc sau de vita cu sunca si cascaval. Traditionale sunt sunt si muschiul ciobanesc, cu sunca si branza cu sos din abundenta, precum si muschi “poiana”, carne cu ciuperci, sunca si ardei cu sos de rosii. “Mixt grill” contine mici, carnati prajiti, ficatei de pui, carne de vita si oaie, asezonate cu mujdei de usturoi.

 

Influentele turcesti se regasesc in pilaful de post (orezul cu ciuperci si legume), frigaruile de porc si chiftelele (de la turcescul “kofta”). Parjoalele sunt foarte populare in Moldova, servite cu garnituri.
Puiul la cuptor si puiul cu mujdei se bucura de atentie culinara, alaturi de ciulamaua cu pui (cu sos de vin si de verdeturi) si gaina umpluta (pui prajit, umplut cu ou, ficat, cu crutoane de paine si verdeturi). Multe retete din Moldova sunt pe baza de pui.

 

Vanatul are o lunga traditie, incluzand ca preparate potarnichile cu smantana si pulpa de caprioara la tava.
Preparatele din peste – de obicei picante – sunt populare, mai ales crapul, pastravul, stiuca si bibanul. In Delta se intalnesc si frigaruile de crap si saramura de peste, unul dintre felurile de mancare cu adevarat picante.
Fructele de mare sunt mai rar intalnite. Romanii consuma in general icre de peste, mai ales sub forma de salata de icre. Desi multi asociaza nisetrul cu Marea Caspica, acesta poate fi gasit si in Marea Neagra, iar in anii 1930 Romania producea 23 de tone de caviar anual.

 

In anul 2004, cand pescuitul excesiv a dus la interzicerea exportului in unele tari, Romania a devenit unul dintre cele mai mari exportatori de moruni. In ordinea descrescatoare a pretului, icrele  se situeaza astfel: icrele negre (caviarul), icrele de manciuria, icrele de patrav si icrele de stiuca.
Ca desert se ofera de obicei baclavale, clatite (umplute de obicei cu gem), papanasi, placinte, prajituri, salate de fructe si strudele cu mere.

 

Adauga comentariu