În lunile de pandemie, Clujul a rămas orașul cu cele mai scumpe locuințe din țară. 1800 de euro/mp util vs. 1450 în Capitală

În piața imobiliară, cel de-al doilea trimestru din 2020 a fost marcat de măsurile luate de autorități în contextul pandemiei de coronavirus. Efectele restricțiilor impuse au fost resimțite cel mai puternic în luna aprilie, însă, după șocul inițial, piața a început să își revină în mai și, mai ales, în iunie, achizițiile din prima lună de vară depășind nivelul din 2019.

În lunile aprile – mai – iunie, prețurile solicitate pentru proprietățile rezidențiale din România (apartamente și case) s-au diminuat cu numai 1,7% față de primele trei luni ale acestui an, după cum relevă datele centralizate de Analize Imobiliare. Nevoia de locuire și piața imobiliară aflată în plin avânt înainte de pandemie au făcut, așadar, ca, în ciuda restricțiilor de circulație impuse populației în timpul stării de urgență și a incertitudinilor sanitare și economice, prețurile să nu sufere corecții negative majore, ceea ce indică o piață stabilă, aflată încă departe de fibrilațiile unei crize.

În intervalul aprilie – iunie, prețurile au crescut la Cluj cu 2,2% față de primele 3 luni ale acestui an, cu 14,3% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 75,6%, raportat la anul 2015.

Clujul a rămas cel mai scump oraș din țară, lăsând mult în urmă Bucureștiul, și pe timp de pandemie. În trimestrul II al acestui an, la Cluj-Napoca, prețul mediu/mp util a fost de 1800 de euro, iar în Capitală 1450 de euro, potrivit imobiliare.ro. Conform aceluiași site, comparativ cu primul trimestru din 2020, și clasamentul zonelor cu cele mai scumpe apartamente din Cluj-Napoca a rămas neschimbat:

„Astfel, arealul central și ultracentral se situează, în continuare, pe primul loc, cu o medie de preț de 2.200 de euro pe metru pătrat util (în creștere cu 3,2% față de cele trei luni anterioare), fiind urmat de Gheorgheni - Andrei Mureșanu (unde prețurile s-au majorat cu 2,1%, până la 1.930 de euro pe metru pătrat util), la egalitate cu Plopilor (tot cu 1.930 de euro pe metru pătrat, după un avans de 3,5%). De asemenea, locurile patru și cinci din clasament sunt ocupate de zonele Mărăști - Între Lacuri - Aurel Vlaicu (cu o medie de 1.810 euro pe metru pătrat, după un avans de 1,8%) și, respectiv, Bună Ziua - Europa - Calea Turzii (cu 1.800 de euro pe metru pătrat, după un plus de 2,5%).”

O posibilă explicație pentru creșterea constantă a prețurilor, în ciuda pandemiei, poate fi și scăderea ofertei, o tendință națională care exista pe piață încă de dinainte de criza sanitară.

În ultimele 12 luni, cel mai mare declin al ofertei existente pe piață, în cuantum de 20,7%, a avut loc în Cluj-Napoca, aici fiind scoase la vânzare 2.190 de proprietăți rezidențiale trimestrul trecut.

„Scăderea anuală a ofertei poate fi pusă, cel puțin în parte, pe seama diminuării numărului de proprietăți nou introduse pe piață, acesta fiind, per ansamblu, cu 15,1% mai mic comparativ cu perioada similară din 2019. Și în acest caz, o tendință descendentă poate fi observată în toate cele șase mari orașe analizate, anume în Constanța (-22,8%), Cluj-Napoca (-19,9%), Brașov (-18,7%), București (-14,4%), Timișoara (-10,4%) și, respectiv, Iași (-4,8%)”, conform specialiștilor imobiliare.ro.

Atâta timp cât nevoia de locuire este mare, iar oferta din ce în ce mai mică, apartamentele existente pe piață tranzacționându-se mai repede decât se scot la vânzare altele noi, sau decât se construiesc, prețurile nu pot avea decât o tendință ascendentă.

Lansarea programului „Noua Casă”, cu plafoane crescute de creditare, și relaxarea restricțiilor impuse populației vor contribui în plus la revenirea pieței în trimestrul III. Cu toate acestea, e greu de crezut că, la Cluj, apartamentele „pentru investiție” vor mai fi căutate la fel ca înainte de pandemie, atâta timp cât chiriile s-au prăbușit (datorită plecării studenților, a diminuării turismului medical, a festivalurilor și a evenimentelor anulate, a muncii de acasă etc.).

Cu o piață a chiriilor afectată major și cu o diminuare a segmentului investitorilor care cumpărau la Cluj apartamente pentru închiriere, ne putem aștepta, atâta timp cât suntem sub imperiul crizei sanitare, la o scădere a ritmului de creștere a prețurilor și a tranzacțiilor, poate chiar la o stagnare. Vorbim însă despre o stagnare la un nivel ridicat, ceea ce nu reprezintă deloc o tragedie pentru imobiliarele autohtone. Iar investitorii, odată ce studenții se vor întoarce, mai ales cei străini, vor reîncepe căutările pentru cumpărarea de apartamente „în Zorilor, aproape de Medicină”, în Centru, în Plopilor, în Gheorgheni lângă Iulius ș.a.

Clujul are de unde să scadă, în așa fel încât piață să rămână una sănătoasă, chiar și pe timp (prelungit) de pandemie. Doar Guvernul ar putea pune cruce imobiliarelor, printr-o eventuală reintroducere a restricțiilor draconice de circulație, caz în care tranzacțiile se vor opri din nou.

Adauga comentariu