Litiaza biliara si gastrita

Aproximativ unul dintre zece oameni are sau vor avea litiaza biliara. Majoritatea pietrelor din vezicula biliara nu determina nici un smptom. Pietrele care blocheaza ducturile ce leaga vezicula biliara de ficat si de intestinul subtire pot fi extrem de dureroase si foarte periculoase.

 

 

In vezicula biliara este depozitata bila, un lichid digetiv produs de ficat. Bila ajunge prin ducte de la vezicula biliara in intestinul subtire si ajuta la digestia grasimilor. Vezicula biliara sanatoasa contine cantitati echilibrate de acizi biliari si colesterol. Cand concentratia colesterolului creste prea mult, se poate forma litiaza biliara. Pietrele pot fi de marimea unui graunte de nisip, pana la dimensiunile unei mingi de golf.

 

 

Litiaza biliara provoaca dureri intense, cu debut brusc si cu durata de cateva ore. Durerea incepe de obicei la scurt timp dupa masa. Debuteaza in abdomenul superior drept si poate iradia inspre spate sau spre omoplatul drept. Febra si greturile pot si ele insoti durerea. Dupa ce colica se linistete, puteti avea o sensibilitate dureroasa usoara sau o durere continua la nivelul abdomenului superior drept. Daca litiaza blocheaza ductul biliar, pielea si sclerele (portiunea alba a ochilor) se pot ingalbeni (icter). Se mai asociaza si febra sau scaun decolorat, de aspectul chitului de geam.

 

 

Varstnicii si femeile tind sa aiba un risc mai crescut, in special femeile insarcinate sau care sunt in tratament cu estrogeni sau anticonceptionale. Riscul poate creste si daca :

 

 

-    sunteti supraponderal sau ati scazut recent in greutate;
-    daca aveti un istoric familial cu aceste probleme sau o dereglare la nivelul intestinului subtire.

 

 

Autoingrijire si asistenta medicala. Evitati alimentele grele, bogate in grasimi si reduceti cantitativ mesele, pentru a rari episoadele dureroase biliare. Consultati medicul daca aveti dureri recurente sau intense. Solicitati asistenta medicala prompta daca observati ingalbenirea pielii sau aveti febra in timpul colicii biliare.

 

 

Gastrita (arsuri sau hiperaciditate)

Gastrita este inflamatia mucoasei stomacului. Cele mai obisnuite simptome sunt disconfortul la nivelul abdomenului superior, greturile si varsaturile. Gastrita poate determina sangerari care apar in varsaturi sau coloreaza in negru scaunele. Cel mai frecvent, gastrita este usoara si nu reprezinta nici un pericol. Gastrita poate aparea cand acidul afecteaza mucoasa stomacului. Fumatul excesiv, consumul de alcool si medicamentele precum aspirina, pot si ele cauza gastrita.

 

 

Cel mai des intalnit simptom la gastrita este durerea simtita la nivelul stomacului, durere care este asociata frecvent senzatiei de “arsura”. Durerile pot fi continue (vreme de ore sau chiar zile) ori interminente, si mai pot fi insotite de alte semne: recurgitatii acide, greata, balonare, diaree.

 

 

Autoingrijire. Pentru a preveni arsurile la stomac este bine sa:

-    evitati fumatul, alcoolul si bauturile care va irita stomacul;
-    incercati sa va administrati antiacide (fara prescriptie) sau medicamente precum Pepcid, Tagamet si Zantac;
-    folositi medicamente pentru atenuarea durerii, care contin acetaminofen. Evitati aspirina, ibuprofenul, ketoprofenul si naproxenul sodic. Pot provoca sau agrava gastrita.

 

 

Alimentatie echilibrata si… prudenta

Toate alimentele care au gustul dulce, picant, acru sau amar puternic pot declansa din senin o criza de gastrita, printr-un mechanism simplu: stimularea gustativa intense produce o secretie puternica de sucuri gastrice, care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavera si atunci apar binecunoscutele arsuri. Preferati asadar, in aceasta perioada, alimentele cu gust mai pland, echilibrat.

 

 

Alte alimente care vor fi consummate cu prudenta sunt cruditatile (salatele, ridichile si zarzavaturile crude), leguminoasele (fasole, soia, linte sau naut) si alimente bogate in celuloza (painea integrala, fulgii de cereale sau alte produse pe baza de cereale).

 

 

Alte alimente trebuie sa le evitati: alcoolul, zaharul si dulciurile concentrate in general, mezelurile, aditivii alimentari sintetici din diferite alimente procesate, bauturile carbogazoase s.a.

 

 

Avertizare: utilizarea excesiva de antiacide continand magneziu poate determina diaree. Antiacidele pe baza de calciu sau aluminiu pot determina constipatie.

 

 

Daca disconfortul dureaza mai mult de o sapatamana, consultati medicul de familie.

 

 



Adauga comentariu