Lista corupților din Cluj-Napoca. Aproape în fiecare an se adaugă nume noi

Lista condamnaților și cercetaților penal din administrația publică locală și politică se completează în fiecare an cu câte un nume nou, indiferent că vorbim de Consiliul Județean sau Primăria Cluj-Napoca, Prefectură sau membrii de partid. Cel mai nou nume care a intrat în vizorul procurorilor DNA este fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, Anna Horvath.

Nume grele din administrația publică locală și politică au stat sau încă mai stau după gratii pentru fapte de corupție. DNA a început să facă curățenie în Cluj prin 2010-2011.

În 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al Consiliului Județean Cluj Radu Bica şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie. Conform procurorilor DNA Cluj, Radu Bica a fost trimis în judecată pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc pentru dare de mită.

Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.

În 8 martie 2012, Radu Bica a fost condamnat de Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru luare de mită, iar Aspazia Droniuc a primit un an şi zece luni de închisoare cu suspendare, pentru dare de mită.

Sentinţa a fost atacată cu apel de Bica, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Curtea a menţinut pedeapsa în cazul lui Bica, acesta făcând recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, în octombrie 2012, ca nefondat, recursul declarat de Radu Bica împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj.

De asemenea, instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012.

Decizia era definitivă, astfel că Radu Bica mai avea atunci de executat aproape patru ani de închisoare. În 2014, Radu Bica a fost eliberat condiționat.

Un nume greu din administrația locală care a fost condamnat pentru fapte de corupție este fostul primar PDL, Sorin Apostu, cunoscut și ca “Fifty-Fifty”. Acesta a fost condamnat definitiv și irevocabil, în iulie 2014, la patru ani și șase luni de închisoare cu executare, din care s-au scăzut cele 11 luni executate în arest preventiv.

Dosarul Apostu a început în noiembrie 2011, când DNA Cluj a început urmărirea penală, fostul primar fiind acuzat de luare de mită în formă continuată, pentru facilitarea încheierii unor contracte de salubrizare şi de asigurare a parcului auto subordonat Consiliului Local Cluj, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani. Potrivit procurorilor DNA, Apostu a luat mită 127.052 de euro.

În perioada 2010-2011, omul de afaceri Călin Stoia, în calitate de administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A., i-ar fi dat fostului primar Sorin Apostu suma de 45.000 de euro, pentru ca acesta să-i favorizeze firma în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca. Sorin Apostu a implicat-o și pe soția sa, Monica Apostu, în “afacerile” necurate. Prin intermediul ei, care era avocat în Baroul Cluj, banii primiți ca mită erau trecuți prin cabinetul ei de avocatură, sub falsa justificare a unor contracte de consultanță. Monica Apostu și omul de afaceri Călin Stoia au primit condamnări cu suspendare.

În 2016, Sorin Apostu a fost eliberat condiționat.

Horea Uioreanu, fost președinte de Consiliu Județean este un alt condamnat pentru corupție. El a fost arestat în 2012, fiind acuzat cam de aceleași lucruri ca și fostul primar Sorin Apostu: fapte de corupție, fals în înscrisuri și spălare de bani. Potrivit procurorilor DNA Cluj, Uioreanu a comis trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată şi complicitate la spălare de bani.

În rechizitoriu se arată că fostul președinte al Consiliului Județean Cluj a pretins de la omul de afaceri Vasile Pogăcean suma totală de 693.224 lei, din care a primit, în mai multe tranșe, în perioada 2013-2014 suma de 134.500 lei. Uioreanu a pretins bani și de la omul de afaceri Ioan Bene. De la acesta a cerut 300.000 lei, din care, a primit în perioada 2012-2014, suma de 278.000 lei. În schimbul banilor primiți, Uioreanu urma să direcționeze alocări din bugetul județului către primării din teritoriu și către plata contractelor derulate de SC Napoca SA, firma omului de afaceri Ioan Bene.

Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean, consilierul judeţean PNL Ioan Petran pentru dare de mită, omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.

În 31 ianuarie 2018, Horea Uioreanu a fost condamnat definitiv la 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Au mai fost condamnați și omul de afaceri Ioan Bene la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, şi a menţinut pedepsele aplicate de Tribunalul Cluj pentru omul de afaceri Vasile Pogăcean, de 3 ani de închisoare, pentru fostul consilier judeţean PNL, Ioan Petran, de 3 ani de închisoare cu suspendare, şi a lui Gabriel Davidescu, director de dezvoltare la o societate comercială, de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

Și fostul subprefect liberal Mihnea Iuoraș a fost cercetat și condamnat în 2014 de Curtea de Apel la 1 an și 6 luni de închisoare cu amânare pe durata unui termen de supraveghere de doi ani.

Aceasta înseamnă că nu a executat nicio zi de detenție. Mihnea Iuoraș a  fost acuzat de procurorii DNA faptul că i-a comunicat lui Horea Uioreanu că acesta este urmărit de SRI.

Deputatul PNL Virgil Pop este un alt nume din politica și administrația publică locală, care a fost condamnat. În 2012, acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru trafic de influență.

Virgil Pop a fost trimis în judecată în decembrie 2008, iniţial dosarul fiind judecat la Tribunalul Cluj. Ulterior, el a cerut instanţei Tribunalului Cluj declinarea competenţei de judecată la instanţa supremă, din cauza calităţii de deputat, el fiind ales atunci în colegiul 8 Turda.
Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Pop a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător.

Banii ar fi fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător.

Cel mai nou nume care completează lista este fostul viceprimar Anna Horvath. În 2016, fostul viceprimar al municipiului Cluj-Napoca a intrat în vizorul DNA după ce ar fi cerut unui om de afaceri și a și primit 60 de abonamente la Untold. Horvath le-a oferit apoi tinerilor care au lucrat în campania ei electorală din iunie 2016. Procurorii au descins atunci la locuința fostului viceprimar.

De asemenea, Anna Horvath a fost cercetată și pentru faptul că și-a folosit influența pentru a ajuta un om de afaceri să obțină aviz de construcție mai repede.

În 23 martie 2018, Anna Horvath a fost condamnată la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Mai multe detalii AICI.

Comentarii

irma

04.04.2018 13:09

 Nu ar strica un review al universitatilor din Cluj. Sunt n condamnati penal, care ocupa post didactic si predau.

Adauga comentariu