Diete

Lipidele: nici prea multe, nici prea putine

Asistam in prezent la o veritabila publicitate negativa fata de grasimi. Totusi, trebuie sa stiti ca lipidele sau grasimile sunt indispensabile pentru buna functionare a organismului; ca un fapt divers, retineti ca creierul este constituit in proportie de 50-70 % din lipide. Alimentatia saraca sau prea bogata in lipide nu este deloc recomandata.

 

 

Ce sunt lipidele?

Numite si grasimi, lipidele furnizeaza 9 calorii per gram, indiferent de tipul sau de originea lor. Asrfel, un gram de unt asigura 9 calorii, la fel ca un gram de ulei vegetal; de aceea este falsa afirmatia conform careia uleiul este mai putin gras decat untul.

 

 

Eroarea provine de la faptul ca nu toate lipidele sunt la fel. Exista patru mari categorii de lipide: acizii grasi, trigliceridele, fosfolipidele si colesterolul. O alimentatie prea bogata in grasimi saturate (care se gasesc un carne, lactate, branzeturi, mezeluri), in trigliceride si in colesterol risca sa provoace, pe termen lung, boli cardiovasculare.

 

 

Pe de alta parte, grasimile poli- si mono-nesaturate (care se gasesc in uleiurile vegetale: de masline, de floarea soarelui, de rapita, dar si in peste) au un rol protector asupra arterelor. Unele studii au demonstrat ca incidenta bolilor cardiovasculare la eschimosi, care mananca mult peste, este redusa.

 

 

Unde se gasesc lipidele? In grasimile de origine animala si de origine vegetala:

–    Produse lactate: unt, lapte, smantana, branzeturi. Orientati-va spre margarina, laptele semidegresat sau degresat, smantana degresata, branzeturile slabe, iaurturile si lactatele cu 0-20 % grasimi.

 

 

–    Carnea si mezelurile. Salamurile, tocaturile prajite, slanina, limba, antricoatele de vita sunt indeosebi bogate in lipide, mai cu seama in acizi grasi saturati. Este deci preferabil sa le inlocuiti cu carnuri slabe, precum cea de curcan, de gaina, jambonul degresat sau carnea de vita slaba.

 

 

–    Pestele. Carnea de peste este bogata in grasimi poli- si mono-nesaturate (“grasimi bune”). Retineti de asemenea ca pestele gras, precum tonul, contine aproximativ 5 g lipide la 100 g de carne, in vreme ce 100 g de antricot de vita contine 12 g de lipide, dintre care multe grasimi saturate.

 

 

–    Grasimile de origine vegetala se gasesc in ulei, margarina si lecitina (legitina din soia).

 

 

Grasimea de rata si de gasca: o bila alba pentru sanatate!

S-a observat ca populatiile care gatesc cu grasime de rata sau de gasca sunt mai putin afectate de bolile cardiovasculare, comparativ cu cele ce folosesc unt sau untura. Deloc de mirare, daca tinem seama ca grasimea de rata si cea de gasca sunt bogate in acizi grasi mono-nesaturati, chiar daca este vorba despre un produs format 100 % din proteine de origine animala. Iubitori ai pateului de gasca, la arme!… dar nu exagerati.

 

 

Ce fel de lipide este preferabil?

Minimum de lipide ! Toti avem tendinta de a consuma prea multe grasimi (aportul zilnic mediu de lipide ar trebui sa reprezinte 25-30 % din ratia totala, dar adesea atinge 40% !). Pe de alta parte, ar fi absurd sa excludem toate lipidele din alimentatie, fiindca doi dintre acizii grasi sunt indispensabili organismului (acidul linoleic si acidul alfa-linoleic), ei nefiind sintetizati in corp.

 

 

Un aport zilnic de 9-12 g de acid linoleic si de 1,5-3 g de acid alfa-linoleic este esential pentru a evita carentele. Limitele variaza in functie de inaltimea si greutatea individului. Aportul caloric total din lipide este de 15 g x 9 calorii = 135 de calorii. Doar 135 de calorii pentru un echilibru perfect!

 

 

Prevenirea maladiilor cardiovasculare

Asa cum s-a amintit mai sus, exista doua categorii de acizi grasi: acizii grasi saturati si acizii grasi nesaturati.

 

 

Cei din prima categorie, care se gasesc in general in produsele de origine animala (carne, lactate, mezeluri, galbenus de ou) intervin in procesul de ateroscleroza, provocand accidente vasculare precum infarctul miocardic.

 

 

Acizii grasi poli-nesaturati (printre care se numara cei doi acizi grasi esentialei) sunt prezenti in uleiurile vegetale (de floarea soarelui, de porumb, de soia, de samburi de strugure), dar si in carnea de peste. Consumul lor este indispensabil, avand o influenta benefica asupra nivelului de colesterol “rau”. Dar atentie! Excesul de acizi grasi poli-nesaturati reduce totodata si nivelul colesterolul “bun”, cel care apara organismul impotriva accidentelor vasculare. In plus, se oxideaza usor si pot deveni cancerigeni. Pentru a evita oxidarea, insotiti consumul lor cu administrarea vitaminelor C si E.

 

 

Acizii grasi mono-nesaturati pot fi sintetizati de organism; consumul lor nu este indispensabil, dar este recomandabil, deoarece au un rol considerabil in prevenirea bolilor cardiovasculare. Se gasesc indeosebi in uleiul de masline, de rapita si de arahide. De fapt, acizii grasi mono-nesaturati reduc nivelul de colesterol  “rau” fara a afecta colesterolul “buna”.

 

 

 

Lipidele ingrasa?

Inainte de a fi transformate in grasime, glucidele ard aproximativ 25 % din valoarea lor calorica. Proteinele nu pot fi transformate in grasime, excesul fiind automat ars. In ceea ce priveste lipidele, numai 5 % din valoarea lor calorica este arsa pentru a permite stocarea lor ca rezerve de grasime. Stiind ca un gram de lipide “costa” 9 calorii, avem interesul sa reducem la minimum consumul lor, adica 25 % din aportul energetic cotidian global, atunci cand urmam un regim de slabire. In plus, lipidele nu dau senzatia de satietate pe care o ofera proteinele si glucidele lente.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *