Linisteste-te, nu te mai agita!

Valul de adrenalina il cunosti: mania sau spaima care te copleseste, te apasa, iti da palpitatii, te inabusa si iti usuca gura. Asta inseamna stres. Un cuvant atotcuprinzator, care desemneaza situatii si comportamente atat de diferite, incat este greu sa i se dea o definitie mai clara. Sa ne multumim asadar cu acest cuvant american, propus in 1936 de un psihiatru canadian, Hans Seylie, parintele tututror cercetarilor legate de stres.

 

 

Stresul este provocat de secretia a doi hormone, adrenalina si noradrenalina, produsi in principal de glandele suprarenale. Rolul lor este multiplu. In primul rand, accelereaza ritmul cardiac si respirator, maresc tensiunea arteriala, determina trecerea in sange a zaharurilor si a grasimilor si declanseaza mecanismul primar al coagularii: agregarea plachetelor sangvine. Ceea ce poate favoriza trombozele, adica formarea de gheaguri.

 

 

Prinse intre obligatiile profesionale si treburile casnice, femeile au toate motivele sa fie stresate. Cu toate ca exista studii legate de efectele programului de lucru asupra sanatatii, munca in gospodarie este rareori luata in considerare, desi se adauga la toate celelalte. Unele meserii sunt cu mare risc. De exemplu, munca asistentelor in spitale, si, in general, profesiunile care se bazeaza pe relatia cu publicul.

 

 

O data generat stresul, organismul are o uriasa nevoie de actiune, care trebuie implinita. Sportul este un excelent mijloc de eliberare a energiei, permitand evacuarea agresivitatii produse de stres fara efecte nocive. Nu atat stresul in sine e periculos, ci modul in care este resimtit. Cunoastem cu totii persoane cu o capacitate de adaptare extraordinara la tot felul de situatii. De regula, anturajul familial este pozitiv. Atmosfera de la locul de munca are si ea mare importanta. Orice persoana care se simte sprijinita afectiv si social in camin si la locul de munca este in masura sa suporte constrangeri mai frecvente decat cea care nu se poate bizui sau crede ca nu se poate bizui pe un astfel de sprijin.

 

 

Chiar daca nu se poate schimba nimic din toate acestea, este bine sa stim despre ce e vorba, pentru ca, intr-o anumita masura, vom putea reactiona mai bine: avand incredere unii in altii, incercand sa vedem lucrurile in mod global, fara sa ne agatam de amanunte. Unele femei au acest dar, altele mai putin.

 

 

Acum cativa ani magneziul era medicamentul la moda. Se folosea impotriva oboselii, a furnicaturilor, a carceilor – si a stresului. Pentru ca se stie inca din anii ’40 ca deficitul de magneziu poate duce la tulburari neuromusculare, la tetanie si convulsii. In 1960, un medic, Jean Durlach, a numit acest complex de simtome “spasmofilie”. De atunci s-au facut o multime de cercetari asupra magneziului, element care intervine in peste trei sute de reactii biochimice din organism, mai ales in sistemul nervos, cel muscular si cel cardiovascular.

 

 

Un aspect cercetat in ultimii ani este cel al stresului oxidativ si relatia sa cu magneziul. Formarea radicalilor liberi de oxigen este un fenomen molecular care apare in foarte multe afectiuni, cu rol in patogeneza acestora sau a unor complicatii, cu repercursiuni dintre cele mai grave. Magneziul – prin functiile sale de catalizator enzimatic si stabilizator de membrane – are efect benefic in epurarea acestor radicali. In deficitul de magneziu, acest efect este diminuat, stresul oxidativ asupra membranelor celulare fiind mai intens, putand determina chiar moartea celulei.

 

 

Se poate concluziona ca magneziul are efect benefic asupra repercursiunilor stresului, atat la nivel molecular cat si supramolecular. Invers, deficitul de magneziu favorizeaza aceste efecte nefaste, motiv pentru care se impune corectarea sa prin tratament substitutiv corect.

 

 

Magneziul este recunoscut la ora actuala ca medicament antistres si folosit in unele sevicii spitalicesti care se ocupa de tratarea anxietatii. De ce n-am lua magneziu, care exista in farmacii, se vinde fara reteta si nu prezinta nici un risc? Daca doza este cumva prea mare, excesul este eliminat prin rinichi (in afara de cazurile de insuficienta renala). Cura clasica este de sase saptamani, putandu-se repeta de cateva ori pe an daca dorim. Tratamentul care corespunde cel mai bine dozelor zilnice recomandate de catre Societatea Romana de Cercetare a Magneziului este MAGNE B6.

 

 

Se pot consuma, de asemenea, cantitati mai mari de alimente bogate in magneziu: cacao,  migdale, nuci, fasole alba uscata, orez nedecorticat, ciocolata, fulgi de ovaz. Doar ca nu trebuie pierdut din vedere faptul ca majoritatea sunt si foarte bogate in calorii.

 

 

In fine, e bine sa profitam de binefacerile unui exercitiu fizic regulat, incercand, de pilda, sa facem in fiecare zi, timp de o jumatate de ora, o plimbare pe jos; sau sa mergem pe bicicleta, sau sa inotam. Nu este imposibil!

 

 

Efectele le veti simti imediat: muschii si articulatiile se vor dezmorti. Inima va functiona mai usor. Pentru ca, s-a dovedit, aceea jumatate de ora ajunge pentru cresterea, cu cateva procente, a cantitatii de colesterol “bun”. Si , bineinteles, permite evacuarea stresului din noi.

 

 


Adauga comentariu