Sâmbăta aceasta, pe străzile Clujului s-au petrecut scene de groază, după ce o mașină de taxi a derapat pe șinele de tramvai în zona Cluj Arena, ajungând în apele Someșului:
„Sâmbătă dimineaţă, în jurul orei 5:30, am luat taxiul de la Sala Polivalentă, care urmă să mă ducă acasă, dar, din nefericire, m-a îndreptat spre ceea ce ar fi putut fi o tragedie. După câţiva zeci de metri, din cauza ploii şi a vitezei, maşină a derapat pe șinele de tramvai. Şoferul a încercat să o redreseze, însă fără succes. Am lovit un gard de lângă Cluj Arena, moment în care şoferul a tras brusc de volan la stânga, pierzând complet controlul maşinii. Ne-am lovit de un stâlp de iluminat şi apoi am plonjat direct în Someş. De pe locul din faţă am ajuns – nu ştiu cum, pierzându-mi cunoştinţă pentru câteva secunde – cu capul în jos, în spatele maşinii, la fel şi şoferul. Maşină fiind răsturnată, apa a intrat foarte repede. Din fericire , am putut să sparg de tot geamul care era deja crăpat şi am reuşit să ies, scoţându-l apoi şi pe taximetrist într-un timp relativ scurt, în care fiecare secundă era preţioasă.
Un alt taximetrist a văzut toată scenă şi, când am ieşit eu la suprafaţă, el deja vorbea la 112. Până să ieşim din apă şi să ne dezmeticim, au mai trecut 10 minute, timp în care l-am sunat pe un prieten care era în apropiere. Încă nu venise nimeni să ne salveze: nici Poliţia, nici SMURD-ul sau Pompierii. Speriaţi, uzi leoarcă şi îngheţaţi de frig, aşteptam ajutor. Văzând că nu apare nimeni, am sunat din nou la 112. La un moment dat am văzut o maşină de poliţie care mergea lejer pe partea cealaltă. I-am făcut semn, dar nu ne-a văzut. Vorbind la 112, le-am spus să întoarcă maşină care, până la urmă, a ajuns la noi după aproximativ 15-20 de minute de la accident. Prima întrebare: «Aveţi actele la dumneavoastră?» Încă speram că visez şi că urma să mă trezesc. În loc să ni se evalueze starea de sănătate de către un echipaj SMURD, am stat aproximativ 20 de minute în stare de şoc şi uzi pe malul Someşului, în final plecând cu tată acasă. După ce mi-am schimbat hainele ude şi mi-am mai revenit din şoc, am constatat că am dureri puternice de cap şi nu puteam să-mi mişc gâtul, aşa că am decis să merg la UPU Cluj.
Cum e posibil să nu vină o ambulanţă, în condiţiile în care a fost raportat la 112 un accident cu o mașină căzută în Someș? În orice altă ţară civilizată, pe lângă ambulanţă, ar fi venit şi pompierii în 2-3 minute. Noi am avut noroc că am supravieţuit unui asemenea accident, dar, cu toate acestea, şocul, frigul şi apa rece puteau să-şi lase o amprentă gravă asupra noastră, nemaivorbind de loviturile de la cap şi corp pe care le suportasem amândoi. I-a păsat cuiva?
Concluzia? România chiar nu s-a schimbat! În acel moment de tensiune, am simţit cum nimănui nu-i pasă de vieţile noastre. A fost cu siguranţă o adevărată minune şi mult noroc. Schimbând însă scenariul, putea fi o tragedie. Vreau să trăiesc într-o ţară în care nu trebuie să fiu propriul erou din filmul de groază, pentru că indiferenţa, comoditatea şi sistemul bolnav triumfă din nou”, a povestit incidentul teribil prin care a trecut Anca Grovu, pasagera din taxiul care a derapat în Someș.
Incidentul de sâmbăta aceasta nu este singurul de acest gen, liniile de tramvai reprezentând adevărate capcane ale morții pentru șoferii clujeni. Presa locală a relatat despre unele dintre aceste incidente, fiind deja arhicunoscut faptul că pe linia de tramvai, dacă nu ești atent, riști să derapezi în Someș.
Ziar de Cluj a solicitat și urmează să aflăm din statisticile Poliției Rutiere câte accidente s-au petrecut în ultimii ani pe străzile străbătute de alunecoasele linii de tramvai a căror reabilitare a costat zeci de milioane de euro, bani cu care Primăria ar fi putut asfalta integral străzile pe care s-a refăcut linia, străzi pentru care ar fi putut fi aleasă o soluție mai sigură pentru transportul în comun, cum ar fi troleibuzele, la fel de prietenoase cu mediul ca și tramvaiele, dar fără linii în asfalt care să pericliteze siguranța circulației.
Emil Boc, Sorin Apostu și Liviu Neag au fost susținătorii proiectului de reabilitare a liniei de tramvai care acum face victime
Contractul de reabilitare și modernizare a liniei de tramvai a fost semnat în anul 2011, de către primarul Sorin Apostu:
„Trăim astăzi poate unul dintre cele mai importante momente de când sunt eu primar. Este un proiect foarte important pe care îl concretizăm, la care lucrăm de şase ani. Proiectul este finanţat prin fonduri europene, prin Programul Operaţional regional, Axa 1.1 destinată polilor de creştere şi va avea un impact semnificativ în creşterea calităţii vieţii tuturor clujenilor care locuiesc pe traseul liniei de tramvai. Acest proiect va aduce o economie de 50% la curentul electric şi timpul de rulaj va scădea cu 50% faţă de media orară înregistrată acum pentru că viteza de rulare va creşte. Va creşte şi siguranţa în trafic. La fel de important este faptul că nu se vor mai produce vibraţiile şi zgomotele infernale care au distrus trama stradală şi clădirile din preajmă.
Noi nu am renunţat la acest mijloc de transport deoarece este cel mai economic, cel mai puţin poluant şi cel mai rapid”, a declarat primarul Apostu, cu ocazia semnării contractului, conform monitorulcj.ro
Proiectul a fost susţinut şi de directorul RATUC, Liviu Neag, care i-a mulţumit fostul primar Emil Boc pentru că, în 2004, a decis să nu renunţe la tramvai:
„În 2004, o echipă de la Banca Europeană de Dezvoltare a venit la RATUC pentru a face o evaluare şi mă bucur că primarul de atunci, Emil Boc, a înţeles oportunitatea şi necesitatea menţinerii tramvaiului în municipiu. La vremea aceea circula un curent foarte nefavorabil tramvaiului. În Constanţa şi Braşov s-a desfiinţat tramvaiul, însă acesta revine acum în întreaga Europă. Vă asigur că echipa tehnică de la RATUC va sta în coasta constructorului pentru a supraveghea lucrările. Nu sună ca o ameninţare, ci ca o colaborare”, a spus Neag, citat de monitorulcj.ro
Conform aceleiași surse, la rândul său, prefectul din acea vreme, Florin Stamatian, a ţinut să sublinieze importanţa proiectului:
„Reabilitarea liniei de tramvai va avea acelaşi efect ca şi cel al construirii autostrăzii, adică va fi mai multă linişte. Cred că cei care vor înţelege cel mai bine vor fi locuitorii de pe Horea. Este o dovadă a faptului că proiectul de realizare a zonei metropolitane prinde contur, precum şi a faptului că peste câţiva ani, Cluj-Napoca – oraş european va emite pretenţii pentru câştigarea titlului de capitală culturală europeană”, a afirmat Florin Stamatian.
Valoarea totală a contractului de finanțare a fost de 163.053.903,43 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile a fost de 120.705.610,60 lei. Reabilitarea liniei de tramvai s-a încheiat în vara anului 2013, când Emil Boc a inaugurat personal tramvaiele mov, într-un tricou mov, neasortat cu nuanța generală de maro a proiectului. După reabilitarea șinelor a urmat reabilitarea tramei stradale, alți bani, altă distracție pentru clujenii care s-au trezit trăind într-un șantier urban care părea să nu se mai termine și care le-a pus nervii la încercare pentru o lungă perioadă de timp.
Modernizarea liniei de tramvai fluidizează doar circulația autoturismelor spre Someș
Așadar, susținătorii acestui proiect considerau că investiția în reabilitarea liniei de tramvai va crește calitatea vieții clujenilor, va scădea timpul de rulaj cu 50%, va fluidiza circulația și va crește și siguranța în trafic. Cu toate că alte orașe au renunțat complet la tramvai, autoritățile Clujului au decis să investească aiurea-n tramvai zeci de milioane de euro într-un proiect care acum se dovedește a fi unul periculos, unul care sporește numărul de accidente și care scade viteza de deplasare a autoturismelor pe tronsoanele de drum traversate de liniile de tramvai unde, datorită pericolului de accidente, s-a instituit, ca măsură de siguranță, viteza maximă de circulație pentru autoturisme de 30 de km/h. Fiindcă tramvaiele împart calea de rulare cu autoturismele, restricțiile de viteză impuse mașinilor se repercutează și asupra tramvaielor care sunt nevoite să circule cu aceeași viteză ca și mașinile din față, pe multe porțiuni de drum calea de rulare fiind pe o singură bandă.
Clujul a cheltuit peste 163 de milioane de lei pentru un proiect care, după cum s-a dovedit în urma multiplelor accidente, are un potențial fatal! Mașinile derapează pe linia de tramvai mai ales în zona Someșului, unde nu au fost instalați nici parapeți care să oprească mașinile să mai ajungă în apa râului.
Ziar de Cluj l-a contactat astăzi pe fostul prefect, actualul consilier local, Florin Stamatian, pentru a îl întreba dacă își susține declarațiile date cu ocazia semnării contractului de reabilitare a liniei de tramvai, conform cărora acest proiect de reabilitare ar genera același efect ca și cel al construirii autostrăzii, adică mai multă liniște:
„Eu nu știu, o să mai caut o dată declarația, dacă eu am fost acela… eu nu-mi aduc aminte! Plus că nu cunosc problema. Mașinile să meargă mai încet! Dar nu știu problema, unde derapează, ca să o comentez. Să punem parapeți? Dar nu vreți să punem din-alea de cauciuc, ca la Formula 1?!”, a declarat, glumind, Florin Stamatian.
La o viteză de peste 30 de km/h, șoferii riscă să derapeze pe linia de tramvai
Un taximetrist clujean, contactat de Ziar de Cluj, a explicat posibilele cauze ale frecventelor accidente cu mașini căzute în Someș în zona Splaiului Independenței:
„Șoferii nu știu să meargă pe șine. E linia de tramvai, în zona aceea alt risc nu este! Acolo, în mod normal, trebuia să fie balustradă la Someș, nu știu de ce nu este! E splai fără balustradă! Numai la Cluj! La București, este pe malul Dâmboviței balustradă?
Acolo, pe Splaiul Independenței, sunt accidente non-stop! Că mașinile sar în Someș sau dau în gard sau în stâlp, asta e altceva! A fost mașina de la Vikingi, cu băiatul lovit chiar rău! În stâlp, în parc, sar pe acolo, că e înșelătoare linia de tramvai și nu toți știu asta! Drumul fiind îngust, mașinile derapează! La 60 de km/h, și cu viteza legală, dacă prinzi linia umedă, derapezi! Depinde de împrejurări; dacă te prinde și bruschezi volanul pe linia de tramvai, ai pierdut din start!”
Ziar de Cluj l-a consultat și pe instructorul auto Mihai Cengher pentru a ne explica, din perspectiva sa de profesionist, care sunt cauzele frecventelor accidente din această zonă:
„Primul lucru, de ce sunt multe accidente, acolo ar trebui pus un parapet, ca să nu mai cadă mașini în Someș, pentru că au fost multe mașini care au căzut în Someș! Eu, dacă aș răspunde de chestia asta, aceasta ar fi una dintre primele măsuri pe care le-aș lua! Acum am văzut că s-au trasat acolo niște denivelări din-acelea mici, s-au făcut niște dungi din-acelea ca să reduci viteza; acolo e o problemă de neadaptare a vitezei la condițiile meteo. În acea zonă, când plouă, liniile de tramvai se udă, anvelopele nu au aderență pe liniile de tramvai și atunci derapează, se întorc în drum, care cum ia stâlpul, care cade în Someș! Acolo am văzut că au și pus acum limitare de viteză de 30 de km/h, au pus și un semn de «Alte pericole!» Eu zic că în acea zonă 30 de km/h e ok ca viteză și atunci când e ud pe jos. Dar, dacă mergi cu mai mult de 30 de km/h, riști să derapezi pe linia de tramvai. Mai ales când plouă afară, e foarte periculos. Dacă nu ar fi linia de tramvai, nu ar exista un pericol în zona respectivă. Linia de tramvai e principalul factor care te face să aluneci acolo! Au mai derapat mașini, tot pe linia de tramvai, și în Iris, înainte să intri pe strada Oașului, cum treci pe sub podul de cale ferată. Acolo am văzut că au mai fost accidente tot așa, pe linia de tramvai. Trebuie să conduci cu 30 de km/h, dacă vrei să fii în siguranță!”
În condițiile în care linia de tramvai modernizată cu zeci de milioane de euro limitează viteza de deplasare pe Splaiul Independenței la 30 de km/h și având în vedere numeroasele accidente generate de această linie, se ridică întrebarea (retorică) dacă era necesară o astfel de investiție, dacă orgoliul, interesele și ambițiile deșarte de imagine publică ale edililor Clujului nu au primat și de această dată, în defavoarea clujeanului simplu care își riscă viața pe drumurile din ce în ce mai periculoase ale orașului.
(Sursa foto: Delia Cozma, Facebook)