Limba română ca limbă străină pentru minoritățile naționale. CN “George Coșbuc” se revoltă împotriva “discriminării evidente dintre cadrele didactice”

Limba română, predată ca limbă străină pentru minoritățile naționale reprezintă, în continuare, subiectul unei controverse. Ordonanța Guvernului din 23 august 2018, care aduce modificări Legii educației naționale nr 1/2011, prin introducerea unui nou aliniat este, de asemenea, contestată. Cum trebuie predată Limba și literatura română pentru minoritățile naționale și de către cine? Este nevoie de profesori cu studii superioare de specialitate sau predarea poate fi realizată de către învățătorul/profesorul pentru învățământul primar de la clasă? Ce modificări va suporta sistemul de educație? Cine va suporta costurile pentru angajarea profesorilor specializați în acest sens? Sau va fi diminuat numărul de ore ale profesorilor de limba română?

La finalul lunii iulie, Consiliul Județean Harghita sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și reclama faptul că elevii maghiari sunt discriminaţi în privinţa modalităţii de învăţare a limbii române, întrucât sistemul educaţional nu oferă sprijin şi soluţii în acest sens.

Potrivit plângerii depuse la CNCD, ”în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei "Limba şi literatura română", aceasta urmând să se predea pe tot parcursul învăţământului preuniversitar "după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă".

Potrivit documentului, deşi aceste prevederi au intrat în vigoare în 2011, ele nu au fost încă implementate, disciplina fiind predată elevilor din secţiile de limbă maghiară după programe şi manuale utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română.

În data de 23 august 2018 a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 9/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației. Prin aceasta a fost modificat art 263 din Legea educației naționale, prin introducerea unui nou aliniat:

”(71) În învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naţionale, orele de Limba şi literatura română prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

Gândiți-vă doar la situația în care copilul care învață limba engleză în 2 ore pe săptămână, după o altă metodologie, o vorbește mai bine decât româna, pe care o învață în 4 ore pe săptămână. E clar că ceva nu merge.

Sunt câteva argumente împotriva articolului din această ordonanță, care este foarte greu de pus în aplicare: cei care termină filologia învață pedagogia copilului de școală generală și de liceu, nu a celui mic. Pentru cei mici este nevoie de o altă metodă pedagogică și este învățată de către învățători. 

Prin acest demers se creează posibilitatea ca să migreze profesorii de limba română din mediul rural în mediul urban, pentru a acoperi necesarul de cadre didactice, ceea ce nu va rezolva problema, ci o va agrava. Problemele mari nu sunt în orașe, ci în mediul rural.

Un alt aspect: profesorii de limba română sunt marea majoritate români. Atunci, ce facem cu copiii de clasa zero? Ori profesorii trebuie să aibă posibilitatea de a comunica cu un copil care până la o anumită vârstă, trăind în mediul lui familial ori comunitar, vorbește doar limba maghiară, să spunem. 

Acesta este motivul pentru care am solicitat să se găsească o metodă prin care să se corecteze această problemă. Să găsim o soluție pentru ca profesorii care activează la ora actuală în clasele primare să-și îmbunătățească cunoștințele de limba română și metodologia să fie adaptată vârstei copilului respectiv. 

Scopul este ca acești copii să vorbească cât mai bine limba română, să se integreze în societatea românească și să aibă rezultate bune la examenele pe care le susțin. Anul acesta au fost niște rezultate catastrofale atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat”, a declarat senatorul Laszlo Attila.  

Laszlo a recunoscut că această modificare a Legii educației naționale aduce schimbări de salarizare, prin diminuarea numărului de ore ale învățătorilor, iar în acest sens au fost depuse memorii pentru soluționarea confuziilor pe care le permite în prezent legislația, urmând ca Ordonanța nr 9/2018 să fie corectată.

La orele de română, care le sunt predate după aceeaşi metodologie ca în clasele "normale", mulţi dintre elevii maghiari nu înţeleg mare lucru. În plus, profesorii de limba română care nu ştiu maghiară nici nu se pot înţelege cu ei. Programa școlară care nu a fost adaptată nevoilor minorităților naționale a făcut ca limba română să rămână un motiv de coşmar pentru copiii maghiari.

Colegiul Național George Coșbuc din Cluj-Napoca, un liceu cu profil german, a publicat recent un comunicat de presă prin care solicita ca ”disciplina Limba și literatura română să fie în continuare predată de către învățătorul/profesorul pentru învățământul primar de la clasă”.

Mai mult, reprezentanții instituției de învățământ sunt nevoiți să constate ”cu mâhnire disprețul manifestat de autoritățile centrale față de educație și dascăli, pentru că modificarea art. 263 din Legea educației naționale, prin introducerea unui nou aliniat șterge cu buretele o îndelungată tradiție a învăţământului românesc și anume predarea Limbii și literaturii române de către învățător.

Introducerea unei asemenea măsuri, aproape peste noapte, fără consultări adevărate, fără studii de impact dă peste cap bunul mers al educației elevilor din ciclul primar.

La Colegiul Național ”George Coșbuc” din Cluj Napoca ne mândrim cu faptul că învățătorii încadrați la secția germană sunt cadre didactice dedicate, foarte bine pregătite profesional și capabile să predea Limba și literatura română în condiții excelente, așa cum toate evaluările naționale din anii trecuți au demonstrat-o. 

Articolul menționat mai sus face o discriminare evidentă între cadrele didactice de la cele două secții: română și germană. Este important de precizat că învățătorii de la secția germană (clase cu predare în limbile minorităților naționale) nu mai pot preda Limba și literatura română în condițiile în care aceeași disciplină este predată de colegii lor la secția română, cu aceeași pregătire. Mai adăugăm că toți învățătorii de la secția germană au studiat Metodica predării Limbii și literaturii române, au susținut, în limba română, probă distinctă la examenele de titularizare și de obținere a gradelor didactice”, se arată în sursa citată. 

Astfel, reprezentanții Colegiului George Coșbuc solicită derularea demersurilor necesare anulării art. I, pct.17 din Ordonanța Nr. 9 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației, publicată in Monitorul Oficial 744/28.08.2018.

Modificările aduse Legii educației naționale prin Ordonanță de Guvern nu au fost în măsură, cel puțin deocamdată, să clarifice îndeajuns situația unei materii esențiale: limba română pentru minoritățile naționale. Această ordonanță urmează să suporte câteva modificări, până va ajunge să mulțumească minoritățile naționale și să respecte dreptul acestor comunități la educație.

 

 

 

sursa foto: bihoreanul.ro

Adauga comentariu