Lider de sindicat, despre Legea recursului compensatoriu: “Și mai mulți infractori vor recidiva”

Urmările și efectele Legii recursului compensatoriu se văd cu ochiul liber: criminali, violatori, pungași sau borfași de cea mai joasă speță se plimbă nestingheriți, în deplină libertate. Aceștia sunt printre noi. Dar câți sunt? Câți dintre infractorii eliberați în baza Legii Recursului Compensatoriu sunt, de fapt, recidiviști? 

”Ideea recursului compensatoriu îmi apraține”, nota Raluca Prună în octombrie 2017.

Dar nu oricum, ci a compensării ”în zile câștig”. Fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, a ales ”poarta cea strâmtă” sau după cum mărturisește chiar dânsa: ”am ales o cale mai grea, a responsabilității”.

Pe această cale, care a devenit tot mai încăpătoare, pășește și actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Care a călcat pe urmele ministrului Prună, dar și a prim-ministrului Cioloș. 

Proiectul legii a fost inițiat în 2016 de Guvernul condus de Dacian Cioloș. Actul normativ a ajuns în legislativ în ianuarie 2017, când Ministerul Justiției era condus de Florin Iordache, iar șeful Guvernului era Sorin Grindeanu.

Revenind asupra problemei, trebuie să precizăm că Raluca Prună nu a făcut ”decât” să transpună în practică, încet-încet, o decizie a CEDO din 2012,  prin care statului român i se cerea să ia măsuri față de suprapopularea sistemului penitenciar.

Așa a fost deschisă Cutia Pandorei. 

Forma inițială a actului normativ, promovat de Raluca Prună, prevedea un mecanism prin care se acordau 3 zile compensatorii la fiecare 30 de zile executate în condiții neconforme standardelor CEDO, într-o suprafață mai mică de 3 mp.

Proiectul de lege a fost însă, modificat ulterior în Parlament: pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc de 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă.

Dar, ceea ce n-a reușit ministrul Prună, într-un Guvern tehnocrat, a reușit Tudorel Toader într-un Executiv compus din politicieni. După cum susține chiar dânsa: ”Politica se face cu politicieni, nu cu tehnocrați”. 
 
Cum se văd efectele unei legi controversate de la Penitenciarul Gherla?

După cum mărturisește președintele Sindicatului Liber din Penitenciarul Gherla (SLPG), Ovidiu Adrian Bota, situația este departe de a fi roz.

”Din cei peste 14.000 de persoane eliberate din penitenciare, mulți recidivează. Și mai mulți vor recidiva. Consider că aparițiile din ultima perioadă din zona media, cu infractori eliberați, reprezintă un rezultat al recursului compensatoriu, promovat de PSD. 

Forma legii promovată de Raluca Prună, prevedea acordarea a 3 zile libere câștig pentru condiții improprii. Ori, dacă este să mă refer la condiții improprii, la Penitenciarul Gherla nu prea avem.

Da, nimeni nu poate nega faptul că Guvernul Cioloș a început să promoveze acest act normativ. Apoi au continuat cei de la PSD, schimbând legile... plus acordarea despăgubirilor, ceea ce nu e normal. Pentru că despăgubirile se fac din bani publici. 

În plus, personalul din penitenciar muncește în aceleași condiții: să stai 12 ore pe o secție cu 300 de deținuți, un singur supraveghetor, nu e chiar firesc. E și o lipsă de perosnal. Dar, în fond, nu este normal”, a afirmat Ovidiu Bota.

Câți infractori recidivează?

Sau câți infractori vor mai recidiva? Deocamdată, în spațiul public au apărut cazurile individuale ale deținuților recidiviști, a unuia care a atacat o tânără de 20 de ani în scara unui bloc din Alba-Iulia ori un caz similar petrecut la Iași, unde un violator eliberat din închisoare (în baza legii recursului compensatoriu?) a fost arestat din nou pentru viol. 

Efectul scontat a fost maxim. Societatea este bulversată. Pe bună dreptate. Mai ales, dacă luăm în considerare faptul că o bună parte dintre aceștia au fost eliberați în baza condițiilor improprii din penitenciare, nu în urma ispășirii pedepsei.

Doar că, din păcate, recidiviști au existat dintotdeauna. Pentru început, publicul cunoaște doar cifre:

numărul infractorilor eliberați din închisori, în baza legii recursului compensatoriu, se ridică la 14.402. 

”Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017 (privind recursul compensatoriu – n. red.), un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei.

De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu”, precizează Administrația Națională a Penitenciarelor într-un comunicat de presă.

Procentual, numărul reprezentat de infractorii care au recidivat, cei care s-au întors în penitenciare, însumează 5%. Altfel spus, fenomenul există, dar este departe de a reprezenta un flagel.

Până se va demonstra efectiv corelația dintre Legea 169/2017 și creșterea numărului de infracțiuni, până atunci se va opera cu cifre și cazuri individuale. 

Iar cazurile individuale sunt aduse în atenția publicului întrucât, în cazul urmărilor unei asemenea legi, nu prea e loc de date statistice. 

 

 

sursa foto: news.ro

 

Adauga comentariu