Legea spațiilor verzi, proiect legislativ asupra căruia s-au aplecat mai mulți specialiști din zona de mediu și care urmează să fie adoptată în cursul săptâmânii viitoare în cadrul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, stârnește deja rumoare, devenind subiect de controversă. După cum apreciază inițiatorii proiectului, în urma îmbunătățirilor succesive și aplicate, Legea nr 24/2007 privind administrarea și reglementarea spațiilor verzi din intravilanul localităților a fost îmbunătățită considerabil astfel încât administrațiile locale și dezvoltatorii imobiliari să nu poată realiza derogări, unii spre beneficiul altora. În același timp, după cum a fost semnalat deja în spațiul public, varianta actuală a legii, supusă deciziei în Camera Deputaților în curând, practic, lasă cale liberă construcțiilor pe spațiile verzi retrocedate, iar aceasta în contextul în care forma actualizată a legii se referă exclusiv la spațiul verde public, lăsând nereglementat domeniul verde privat.
Proiectul de modificare a Legii spațiilor verzi (L24/2007), care lasă practic fără protecție spațiile verzi proprietate privată se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, cameră decizională, ar urma să fie discutată la următoarea ședință de plen.
În linii mari, în forma veche, legea prevedea că este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi și nu făcea diferența între domeniul public și cel privat. În varianta adoptată de Senat, în 2018, nemodificată până acum, se precizează că nu fac obiectul reglementării acestei legi terenurile proprietate privată. Dacă se aprobă în această formă, practic se dă liber la betonarea parcurilor retrocedate, circa 40 de hectare și a altor sute de hectare de spații verzi proprietate privată din București.
Înainte de dezbaterea în plen, se așteaptă raportul comun al Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei pentru mediu şi Comisiei juridice, unde mai pot apărea modificări. Dar deocamdată, pe site-ul Camerei proiectul este în forma nocivă, semnala, luni, hotnews.ro
„E o variantă mai bună a legii spațiilor verzi. S-au consultat mai multe asociații de specialitate, grupuri civice, e un proiect lucrat bine.
Într-adevăr, se aplică doar pe domeniul public, dar drept exemplu, să spunem că ai o curte la țară, spațiu verde. Iar pentru a tăia un copac, un pom la tine în curte, ai nevoie de o mulțime de avize, planuri ș.a.m.d. Deci nu merge, e strict pe domeniul public.
În schimb, pentru domeniul privat, mai ales terenuri care au fost retrocedate, se prevede răscumpărarea lor”, apreciază unul dintre inițiatorii proiectului legislativ, deputatul independent din Cluj, Adrian Dohotaru.
„Acesta-i motivul pentru care legea se adresează domeniului public, pentru că încercăm să punem primăriile la treabă, să gestioneze cât mai bine spațiile verzi, nu neapărat proprietari privați.
De obicei, terenurile private, unde au fost parcuri înainte, în cazul acestora s-a întâmplat prin retrocedări.
Ce încercăm noi, prin instrumentul legislativ pe care îl dăm acum, e ca primăriile să răscumpere spațiile respective.
De ce? Pentru că proprietarii privați trebuie să asigure accesul pe aceste spații.
Iar un proprietar privat, care oricum trebuie să asigure accesul în spațiile verzi, nu are posibilitatea de a-l întreține și, cel mai probabil, va ajunge în situația de a vinde.
Nu poți îngrădi un spațiu verde care a fost trecut ca spațiu verde și a fost retrocedat dintr-un parc, iar acesta este instrumentul prin care facilităm ca proprietarii să le dea înapoi, bineînțeles, la un preț de piață.
Motivul pentru care se adresează domeniului public, este că această lege trebuie să se aplice la nivel național.
Astfel, dacă ai o persoană în mediul rural, care trebuie să-și taie un pom, și n-ai oameni care să-ți avizeze chestii mai complexe într-o primărie, atunci trebuie să poată face ce vrea pe terenul său privat.
Legea spațiilor verzi se adresează doar zonei intravilane.
Noi avem prevederi destul de clare cu privire la zonele verzi, dar care au fost retrocedate, să ai niște facilități încât să aduci acele spații verzi în domeniul public.
Și unul dintre ele ține de faptul că nu le poți îngrădi, nu poți nici schimba destinația terenului, iar atunci, în timp, dacă proprietarii constată că nu pot schimba destinația terenului, care e interzisă prin lege – privință în care, înainte, erau aplicate derogări, construindu-se pe spații verzi – dacă vezi că nu mai ai posibilitatea de a construi, ești pus în situația de a le ceda până la urmă.
Nici nu le mai poți administra.
Până acum se construia pe spațiul verde prin derogări, iar de acum nu mai poți schimba destinația unui spațiu verde”, a declarat deputalul independent, Adrian Dohotaru.
Legea privind modificarea Legii 24/2007 adresa inițiatorului
Interese imobiliare și presiuni
Legea privind modificarea Legii 24/2007 forma inițiatorului
„Pe această lege este, în mod clar, o presiune mare”, consideră Alex Ciobotă, membru Asociația Peisagiștilor din România (AsoP) și unul dintre inițiatorii proiectului.
„Am făcut trei studii de caz, București, Timișoara și Cluj, din care ne-am dat seama că, de fapt, marea problemă a spațiilor verzi este însăși administrația publică locală, care ar trebui să le ocrotească.
Sub nici o formă, spațiile publice private – am văzut că se spune cum că în trecut erau introduse/ca fiind parte din lege, din punctul nostru de vedere nu este așa.
Și atunci, pornind de la aceste studii de caz și de faptul că ne-am dat seama că administrația publică însăși reduce spațiile verzi, le agresează, face tăieri în coroană, nu respectă instrumentele de gestiune care erau până acum reglementate de lege, respectiv, Registrul local al spațiilor verzi, Strategia spațiilor verzi, și Planul de gestiune l-am introdus noi (Asociația Peisagiștilor din România AsoP – n.red).
Am spus că legea ar trebui clar definită că se referă la spațiul public, proprietatea statului sau a UAT-urilor, fiindcă referitor la spațiile private, acestea sunt acoperite de legea urbanismului, care îți impune prin PUG, Regulament local de Urbanism și toate reglementările urbanistice, cotă de teren pe care trebuie să o lași în curtea ta, neacoperită de construcții, nu?, prin acel POT, procent de ocupare al terenului, în care tu ești obligat să păstrezi acel teren liber de construcții, cu proprietăți permeabile, cu vegetație și ce pune fiecare la el în „grădină”.
Referitor la spațiile verzi, proprietate publică, am încercat să introducem aceste instrumente și să obligăm – spre exemplu, cazul Timișoarei: primarul are o politică foarte agresivă pe spațiile verzi la ora actuală și, din aceste cereri pe 544/2001, și din toate analizele, ne-am dat seama unde sunt, de fapt, vulnerabilitățile legii și am realizat că dacă primarul își pune în minte să înlăture un spațiu verde, chiar și cu legea în vigoare poate să o facă, ceea ce se și întâmplă, mai mult, sancțiunile se rezumă la niște amenzi, care se dau tot din buzunarul nostru și atunci ne-am gândit:
cum facem să obligăm administrațiile publice locale să pună în aplicare și să dețină aceste instrumente pe care noi le-am definit în lege?!
Și am condiționat astfel, existența instrumentelor și, revin: Registrul local al spațiilor verzi, pe care foarte puține primării la nivel de oraș le dețin, chiar la nivelul anului 2020, deși ele trebuiau făcute acum cel puțin 10 ani; Strategia spațiilor verzi, Planul de gestiune – un instrument pe care l-am introdus noi, nou, fiind că ne-am dat seama că intervențiile pe vegetația arborică urbană se fac fără a avea o logică și scurgându-se astfel bani la niște firme terțe ale primăriilor, astfel noi am introdus Planul anual de gestiune, care este obligatoriu a se realiza în fiecare an, în decembrie să fie pregătit deja pentru anul următor, în care îți pui tot în baza Registrului spațiilor verzi, care este de fapt un inventar calitativ al vegetației urbane, știi care sunt zonele urgente pentru intervenție, și atunci, prin intermediul Planului de gestiune, îți stabilești pentru anul respectiv, prioritar, zonele respective, orice altă intervenție la vegetație urbană nu mai este permisă la ora actuală, în afara acestui Plan de Gestiune, excepție cazurile de calamitate, dacă pică un arbore etc. și atunci există derogare pentru tăierea respectivului arbore, cu documentarea lui foarte riguroasă: fotografie, descriere, cuprinse într-o fișă din lege, specifică, care trebuie completată pentru situațiile excepționale și am condiționat toate aceste instrumente, dacă primăria în continuare nu dorește să le facă, am spus că pentru orice intervenție care are în proximitate spațiul verde ori se face pe spațiile verzi, Agenția pentru Protecția Mediului NU poate elibera aviz.
Practic, am realizat că dacă condiționăm printr-o amendă, după cum era până acum în lege, primăriile oricum nu vor face Registrul local al spațiilor verzi.
Practicile administrațiilor publice locale, din studiile noastre de caz, sunt uniforme la nivelul întregii țări.
Ce se întâmplă? E vorba de această modă de a interveni, a reduce, a interveni agresiv, fără specialiști, pe arborii maturi, se copiază de la orașele mari înspre orașele mici, și se ajunge chiar în localități rurale.
Fenomenele de agresiune și de intervenție greșită, de presiune pe spațiile verzi se pare, capătă o amploare mare, rapidă la nivel național”, a declarat Alex Ciobotă, membru ASoP.
De ce ați afirmat la început că vă așteptați la o anumită presiune în acest sens, pe această lege, ce interese există?
„În principal, marile scandaluri pe spațiile verzi s-au produs din cauza presiunii imobiliare. O altă cauză a fost, tocmai presiunea din partea administrațiilor publice, în acest concept care și la Timișoara e numit „dezvoltarea în forță a orașului”, deși este un concept extrem de depășit în secolul XXI.
Dezvoltarea „în forță” se făcea secolul trecut, acum știm foarte bine dezvoltarea se face rațional și foarte bine gândită, cu o strategie bine pusă la punct și care trebuie să vizeze în primul rând calitatea vieții și calitatea mediului.
Legea spațiilor verzi, subiect de controversă în media
Am văzut și pe Hotnews problema, lansată nu știu cu ce intenție, spune că parcurile care au fost retrocedate, da, proprietarilor privați, ele pot fi construite.
Ori noi avem articol special în lege, care spune așa:
Dacă se retrocedează o suprafață de spațiu verde, unui proprietar, conform legii actuale propuse de noi, aceasta mă obligă ca eu să păstrez funcțiunea de spațiu verde, ba mai mult, să o administrez conform art. 10 și 11, care spun că trebuie să fac registru pe ea, adică ea va fi inventariată, va avea un plan de gestiune pe ea, iar conform unui articol toate acestea le plătește administrația publică locală, dar eu ca proprietar am obligația să las acces liber, neîngrădit, cetățenilor.
Dacă nu vreau să fac asta, avem următorul articol, care spune că de îndată se pornește procedura de expropriere pentru utilitate publică – fiindcă spațiile verzi au fost introduse ca de utilitate publică – și atunci, avem opțiunea: dacă mi se retrocedează o bucată dintr-un parc ori o las cu acces liber, neîngrădit, ca proprietar, ori administrația publică locală e obligată să pornească procedura de expropriere pentru utilitate publică și avem un amendament care obligă primăriile ca 3% – acum procentul e discutat – se atribuie prin bugetul anual o sumă, am zis să fie în procente, valorile pot fluctua, să fie un procent din buget până la stingerea acestor exproprieri.
Adică, facem Registrul spațiilor verzi, un capitol din care se referă și la situația juridică, unde vedem că o parte din parc, să spunem e a lui Ciobotă, e a mea, îl chemăm la masa discuțiilor, Ciobotă zice: nu vreau să vă las să intrați la mine pe parcelă, automat Primăria, prin acest procent pe care-l prevedem din bugetele locale, e obligată să demareze procedura de expropriere pentru utilitate publică și să-i despăgubească respectivului, conform legii. Aceasta e, de fapt, ceea ce am gândit noi.
Am văzut pe Hotnews, că tocmai acest punct se atinge, și este foarte grav, căci lumea lansează așa lucruri ori cu rea intenție, ori fără să consulte legea. Mai bine ar fi să sune inițiatorii. Aici au fost implicate asociații, ONG-uri, e un proces care a pornit din jos în sus, nu e nimic politic.
Ne-a fost foarte greu să găsim susținere politică”.
De când ați început demersul pentru noul proiect legislativ?
„Din 2018, dar am început dinainte, prin intermediul unui grant din fonduri elvețiene.
Studiile despre care vorbim și toată dezbaterea s-au făcut cu Asociația peisagiștilor din Elveția, care au lucrat la strategia spațiilor verzi pentru Primăria Zurich. Pe principii, am lucrat împreună cu colegii din Elveția.
Prin acest grant am făcut studiile de caz și textul inițial al legii, care a intrat după aceea într-un grup de lucru, împreună cu Ordinul Arhitecților din România, cu Asociația Salvați Bucureștiul, cu Ministerul Lucrărilor Publice, cu Ministerul Mediului, am avut un grup comun de lucru unde, la etapa din Senat s-a amendat textul nostru inițial, care era un text tehnic, transpus ulterior într-un limbaj juridic, a trecut la Senat, între timp au apărut diverse amendamente pe care le-am contracarat cu greu, tocmai pe această temă a retrocedărilor, fiindcă este interes din partea dezvoltatorilor imobiliari: a venit un amendament care oferea chiar și intrumentele, la un moment dat îi retrocedezi lui Ciobotă și el, dacă statul nu pornește procedura de expropriere pentru utilitate publică, Ciobotă trebuie să facă PUZ și să schimbe destinația, ori asta e o crimă pentru spațiile verzi.
Știm că administrația publică, de foarte multe ori, și noi suntem ONG, o spun asumat, de foarte multe ori e mână-n mână cu dezvoltatorii imobiliari, ori dacă tu prin lege îi și dai instrumentul urbanistic, să facă PUZ și să schimbe destinația dacă Primăria nu-și asumă că face retrocedare, știm foarte bine că așa se va pierde foarte mult spațiu verde urban”.
Vă așteptați să treacă legea, în principiu, în forma aceasta, până în final să fie adoptată, înțeleg că ședința e săptămâna viitoare în Camera Deputaților, decizională?
„Da, nu am avut experiență pe proces legislativ, dar din ce s-a întâmplat în acești doi ani, am rețineri.
Și din ce știu că e politica românească, uite că deja s-a lansat în presă și deja e un subiect care trezește emoție”, a conchis Alex Ciobotă, membru ASoP, unul dintre inițiatorii proiectului.
Legea 24/2007 privind administrarea și reglementarea spațiilor verzi urmează să fie supusă votului în Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, în cursul săptămânii viitoare.