Lecții de capitalism cu UASCR-istul Emil Boc

Emil Boc, el care nu a avut în viața lui o afacere, ci și-a câștigat existența numai de la bugetul statului, susține că alții „fac capitalism cu metode comuniste” – o zice ori de câte ori are prilejul să mitralieze în vânt niște vorbe despre cum sug alții resursele noastre locale. Păi, mai comunistoid decât a pomeni de supt sângele poporului și de a îți demoniza dușmanii, ce poate fi? Măcar de ar mitralia vorbele în vânt gândindu-le… Dar Boc nu mai gândește de multă vreme, s-a dezobișnuit, căci fiecare biluță azvârlită pe gură este ciugulită cu frenezie din țărână de către gudurăii de serviciu, lustruită și prezentată drept diamant. Treziți-vă, e biluță, sticlă ieftină cu care se cumpără munca, admirația și abnegația (să folosim și noi un cuvânt din arsenalul limbii de lemn) aborigenilor. Cumpărați cu biluțe, aborigenii s-au grăbit să-i facă statuie. De 14 ani se închină la noul lor chip de lut, 12 ani s-au închinat la idolul Gheorghe Funar. Și acela era cel mai gospodar dintre gospodari. De gospodar ce a fost acela, după 12 ani de mandat, drumurile asfaltate din municipiu au fost cu vreo 20 de kilometri mai puține, asta având la dispoziție un buget annual de invidiat. Dar cum să vezi mizeria dacă a fost pavoazată cu Tricolorul?

Cu un buget anual de 250 – 350 de milioane de euro (depinde de an), cum poate Emil Boc să nu fie gospodar? Exact ca Funar. Fie habar nu are ce are sub semnătură, fie habar nu are cum să cheltuiască – altfel nu ne explicăm excedentele de sute de milioane de lei raportate anual (le vom lua din nou la purecat, să vedem ce nu a cheltuit Boc din 2012 încoace, să ne lămurim).

Cum Funar flutura “rromânismul” pentru a nu se vedea cât e de varză – și i-a ieșit figura timp de 12 ani în Clujul Toleranței și Ospitalității Galactice, așa flutură Boc acum “llocallismull” să nu se vadă cât de ineficient e. Să nu se vadă câte a promis și nu a realizat. În afară de sclipiciuri, asfalt și borduri, realizările, față de promisiuni, sunt către zero. Realizările, în schimb, sunt ale celor din jurul lor – curgeau zdrențele pe ei când a preluat Boc primul mandat, azi și se revarsă cefele. Iar clujenii au rămas să fie „mândri că sunt clujeni” înțepeniți în trafic. Dar au Untold.

Și clujenii lui Funar aveau Caritas – nu e nici o diferență, alții câștigă în timp ce ei sunt mândri și lustruiesc mărgelele lui Boc.

De când cu Alianța Vestului, Boc se cațără pe ideile altora cu și despre descentralizare. După 20 de ani de când alții erau să facă pârnaie pentru astfel de idei, iar Boc își începea periplul politic ca tânără speranță a Partidului Democrat – proaspăt desprins din FSN, un partid profund socialist, afiliat la Internațional Socialistă și care încă mai colcăie, în ciuda afilierii cu PNL și trecerii la PPE, de bășinoși cu convingeri comuniste, se scoate, din nou, pe tapet ideea banului de care trebuie să se bucure cel care-l produce. Ca cetățeni nu ne bucurăm deloc de banii pe acre-I producem, că ne iau politicienii prin accize, taxe și impozite mai mult de jumătate, ca parte a unui contract prin care de banii care ni se iau beneficiem de medici, educatori, pază și protecție șamd – nimic nou de la primul contract social încoace. Că tot ei, politicienii, inclusv Emil Boc și gașca sa de gargaragii, se pișă cu boltă pe acest contract de atâția ani, este altă poveste. Una care nu o neagă pe cea a contractului general numit Constituția României, ci, din contră, prin modul în care tot ei se șterg și cu această hârtie la fund, o întărește. Conform acelei hârtii ne-am asumat solidaritate socială prin distribuirea bugetului cu alții mai amărâți ca și noi, la fel de români, prin Constituție, indiferent de naționalitate. Plus că gargara asta despre banii Clujului este ieftină ca restul biluțelor azvârlite pe gură de Boc și alții ca el, reîncălzitorii de ciorbă #Misecuvine: nu suntem noi “fruncea” bugetară. Deseori nu prindem nici măcar Top 10 în statistici pe productivitate. Suntem primii la chirii și la salarii pentru sectorul IT, în rest e cam jale. Câștigăm din lohn universitar, deja – că sunt mai atractivi studenții din Magreb, decât cei autohtoni, din ce în ce mai puțini. Câștigăm din lohn medical – că deja turismul medical este în floare. Și câștigăm din lohn IT, nu din producție originală. În rest, gașca aciuată pe lângă Boc câștigă din abrambureală urbanistică, din vânzarea PUD-ului și cam atât.

Bucureștiul produce cel mai mult. Apoi Constanța. Câteodată apare Clujul pe locul trei, niciodată pe locul întâi.

Așa că lăsați gargara și întrebați-vă de ce numai în ani electorali îi vedeți prea des și îi auziți prea mult pe gargaragiii politicieni? Întrebați-vă cum este să plângi după bani cu 250 de milioane de lei pe care nu ai fost capabil, sau poate nu ai avut cum să-I dai în sinecuri (?), anul trecut…

Mai și gândiți, nu orice strălucește în praf este argint sau aur. Poate fi chiar găinaț.

PS (pentru Martorii Oştirii lui Boc, comentacii de profesie): O mostră din discursul lui Emil Boc de la ședința regională a PNL:

„Sunt convins că PNL va da ora exactă la europarlamentare din două motive: este principala alternativă pe care românii o au în momentul de față și prin faptul că face parte din Partidul Popular European. PPE [...] este singura forță care coagulează în interior acele resurse care vor duce Europa mai departe. Cel mai important este să ne uităm la fapte, mai puțin la vorbe sau slogane, să judecăm oamenii după ceea ce fac. Cred că cei de la PNL au demonstrat mai mult decât alții, dacă au spus ceva au făcut, sau dacă nu au făcut în întregime, sunt pe cale să o facă. Au acel bun simț de a se uita în ochii oamenilor. [...] Ce partid ne poate da șansa să trăim prosper în țara noastră? PNL poate să facă acest lucru pentru că are știința necesară și are personalități cunoscute”.

Înlocuiți, îndoctrinaţilor, PNL cu PD, PD-L și PMP. Eu am auzit acest discurs al personajului în toate aceste variante.

Adauga comentariu