Abandonată la puţin timp după plecarea lui Funar din primărie, aşa-numita zonă La Terenuri a fost în luna mai 2016, obiectul unei petiţii a locuitoriilor cartierului Mănăștur. Aceştia, prin intermediul unor asociații, s-au adresat Primăriei solicitând amenajarea zonei La Terenuri și transformarea acestui spațiu generos într-un parc cu destinație publică. Sub pretextul litigiilor cu privire la parcelele de teren care aparțin persoanelor private, primarul Boc nu a fost capabil să adopte o măsură coerentă pentru soluționarea diferendelor existente, astfel încât, zona La Terenuri devine, treptat, o suprafață mlăștinoasă care se degradează permanent.
În petiția de acum aproape doi ani, solicitările prevedeau următoarele: “Cerem Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca investiții în reabilitarea zonei. Pentru ca acestea să fie posibile, dorim ca municipalitatea să negocieze cu proprietarii privați așa cum a negociat pentru terenul de sub parkingul de lângă „La Terenuri” și să recupereze aceste spații, ca apoi să le redea sub forma unui Parc/Spațiu Verde Public tuturor locuitorilor din cartier și din Cluj“. În petiție se propunea, de asemenea, “schimb de terenuri sau răscumpărarea de către municipalitate a terenurilor retrocedate către persoane private pentru a nu mai exista nici o scuză pentru lipsa investițiilor publice“.
Iată și răspunsul lui Boc, tot de atunci: „Din nefericire este teren proprietate privată. Încercăm cu mijloacele pe care le avem la dispoziţie să asigurăm zonei o funcţionalitate decentă. După ce se vor finaliza toate procesele de revendicare, în sensul acesta am spus că este proprietate privată, pentru că sunt multiple procese de revendicare în instanţă, vom încerca să discutăm cu viitorii proprietari pentru a putea să îi dăm o utilitate publică şi nu excludem posibilitatea cumpărării terenului”, a declarat edilul.
În octombrie anul trecut, doi reprezentanți ai USR, deputatul Adrian Dohotaru și topograful Mihai Vădan, i-au demonstrat lui Boc că 70% din suprafața zonei este în proprietatea primăriei.
„Din cercetările tehnice și juridice efectuate am constatat că această zonă este în proporție de 70% în proprietatea Municipalității. Am observat, totodată, că există suprafețe înapoiate „forțat”, prin hotărâri judecătorești care din punctul meu de vedere pot fi retrocedate prin hotărâri ale comisiilor de specialitate în alte locații echivalente ca și valoare, dat fiind faptul ca această zonă este adaptată pentru zone de agrement și terenuri sportive“, a declarat Mihai Vădan după efectuarea cercetărilor.
Spațiul verde din acea suprafață este folosit acum fie pentru copii, fie pentru plimbarea câinilor de cartier. Chiar dacă de mai bine de patru ani diverse asociaţii împreună cu mănășturenii, au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat spaţii de întâlnire comunitară și culturală, aceste eforturi sunt insuficiente, fără aportul și asumarea municipalității clujene.
Zona se degradează în mod continuu, iar mizeria este peste tot. Teritoriul de la marginea Pădurii Făget (arie protejată de interes național – doar în acte) a devenit locul unde sunt depozitate deșeurile oamenilor fără adăpost ori toate celelalte resturi rămase în urma construcțiilor imobiliare din zonă. Muncitorii care lucrează la ridicarea blocurilor folosesc spațiul de lângă pădure ca pe o rampă de gunoi. Practic, în foarte scurt timp, vom putea vorbi de un LEVIGAT în sensul direct al cuvîntului.
Într-un fotoreportaj publicat de „Buletin de Mănăştur” se arată cum, de la noile blocuri aflate la marginea pădurii, „apele uzate menajere, probabil fecaloide după mirosul greu de suportat din jurul conductei, sunt deversate în râpa de la marginea pădurii. Resturi de păr, grăsimi şi alte deşeuri se scurg prin gura conductei cu diametru considerabil, direct în râpa ale cărei ape ajung în pârâul Calvaria (cunoscut şi ca Pârâul Ţiganilor). Apele uzate menajere revărsate trec în prima fază pe lângă rezervorul de apă (cu rol în asigurarea capacităţii de compensare a consumurilor de apă în zona Mănăştur) şi-şi continuă drumul pe lângă sala de sport şi spaţiul de joacă de “la Terenuri”.”
Fotografiile pe care le puteţi vedea dând click aici sunt grăitoare. Între timp constructorul, care legase greşit canalizarea a trei blocuri la o conductă ce ducea apele unui izvor pe sub zona nou construită, susţine că a remediat oroarea / eroarea.
Un alt exemplu este şi modul în care primăria rezolvă problemele semnalate de cetăţeni prin aplicaţia „MyCity”, după cum se vede în răspunsul dat sesizării, aruncând „mortul” (= responsabilitatea) în curtea vecină. Culmea ironiei e că, din când în când, poliţia locală ne transmite că a mai identificat un depozit ilegal de deşeuri în zona Făget şi a aplicat amenzile de rigoare. Practic, în acest moment, Primăria nu știe ce vrea să facă cu respectiva zonă. Sau mai degrabă nu dorește să dispună măsuri concrete – o măsură anticipatorie de utilitate publică – prin care să declare respectiva suprafață de teren drept neeligibilă pentru alte construcții sau inițiative private. Culmea este că nici posesorii de parcele din teritoriu nu pot întreprinde nimic.
În schimb, primarul Boc susține că din cauza litigiilor existente, legate de retrocedări și alte minuni, nu pot fi luate măsuri. În acest fel, municipalitatea se spală pe mâini și aruncă gunoiul înspre deținătorii privați ai parcelelor. O scuză ieftină și ordinară, care vrea să mascheze lipsa de implicare a municipalității în rezolvarea situației care trenează deja de ani buni.
Da, lansarea în alte proiecte, lăsând problemele strigente nerezolvate, este specialitatea definitorie a primăriei clujene: aceasta s-a apucat de alte proiecte, precum Aqua Parcul de pe lângă baza sportivă din Gheorgheni.
Iată cum stă treaba de fapt: zona La Terenuri rămâne de izbeliște, Parcul Est nu mai prezintă interes (sunt doar subiecte de campanie electorală, bune de adunat voturi), acum ne apucăm de altă construcție megalomanică (asemenea metroului) pentru Cluj-Napoca – AquaParcul din Gheorgheni. Desigur, se poate trece cu bocancul (comunisto-sovietic) peste alte proiecte așteptate de clujeni, deoarece noul AquaParc va fi pe bani, ce nevoie mai avem de parcuri publice?!
Iată răspunsul viceprimarului Dan Ștefan Tarcea (care exprimă, înțelegem, o poziție oficială) pe pagina sa de Facebook, la un comentariu cu privire la tema AquaParcului: “Din păcate este singurul teren disponibil de asemenea dimensiuni, pe care se poate construi un Aquapark și o baza sportiva pentru sportul de performanța. Referitor la construirea altor baze sportive pe modelul celei din Gheorgheni, ne-am propus sa avem in fiecare cartier care una. Astfel prima baza sportiva noua, pe modelul celei din Gheorgheni, ne dorim sa o facem in zona “La Terenuri” din cartierul Manastur, zona Parâng/Negoiu. In acest moment suntem in faza de cadastrare a unor parcele de teren si in faza de negociere/expropriere a altora. In cartierul Grigorescu terenul de lângă ștrandul Sun este in litigiu și pana la finalizarea litigiului nu se poate face nicio investiție, in aceeași situația aflându-se și terenul din cartierul Mărăști, zona Expo Transilvania. In celelalte cartiere încă nu am identificat niciun teren care sa aibă minim 5 hectare pentru construcția unei astfel de baze sportive pentru sportul de masa. De asemenea Parcul Ferivarilor va fi o zona in care se va putea face mișcare.“
“Veşnica scuză a litigiilor“ – sună un comentariu la postarea lui Tarcea. Într-adevăr, dacă încă sunt discuții referitoare la cadastrare, cu siguranță teritoriul din imediata apropiere a Pădurii Făget va deveni un levigat în toată regula.
