La Smida, în creierul Munților Apuseni, ultimul weekend de vară s-a încheiat în ritmuri de jazz

Festivalul de Jazz de la Smida, în ciuda publicului țintă destul de restrâns, a reușit să adune la cea de-a doua ediție 2.000 de participanți încă din prima zi. Muzica bună, aerul curat de munte, traseele care îți taie respirația și activitățile inedite au fost combinația perfectă pentru un weekend plin de relaxare.

La capătul unui drum îngust, mărginit de brazi înalți, care duce până în inima Munților Apuseni, în localitatea Smida, la izvoarele Someșului Cald, ritmuri de jazz și-au făcut apariția, la sfârșit de august. Ultimul weekend de vară a însemnat jazz la munte pentru cele câteva mii de participanți ai Festivalul de Jazz de la Smida.  

Sâmbătă la orele amiezii, în incinta festivalului părea pustiu. Doar câteva zeci de oameni se plimbau alene, povestind parcă în șoaptă, pentru a nu perturba, cumva, liniștea solemnă a munților. Un bărbat stătea pe un scaun improvizat din paleți, peste care era așezată o saltea subțire. Lângă el, două fete stăteau să se bronzeze.

„Știi, vii și te simți bine, fără să faci nimic. E atmosfera. Și partea bună e că, dacă totuși ai chef să faci ceva, sunt atâtea lucruri interesante, că nu știi de care să te apuci prima dată”, spune bărbatul.

Și într-adevăr, avea dreptate. Cu toate că muzica începe să răsune doar când răcoarea muntelui se lasă peste corturi, sunt destule activități la care oamenii prezenți la festival pot să participe. Sunt activități pentru întreaga familie, pentru îndrăgostiți și chiar pentru cei mai solitari. Cei creativi pot participa la atelierul de sculptură, la cel de pictură sau pot să se înscrie să își facă un tatuaj cu henna.Unii confecționează bijuterii din lemn, iar alții învață să facă terarii. Corturile atelierelor sunt pline. Oamenii s-au înscris, iar programul celor care susțin atelierele este extrem de încărcat. În pădure, zeci de hamace sunt legate și pe perne stau oameni care se bucură de aerul curat. Se joacă, râd, povestesc. Alții stau singuratici, cu o pălărie pe cap și citesc din cartea preferată.

Într-un cort, zeci de tineri s-au adunat să asculte poveștile scriitorilor și pun curioși întrebări. Marin Mălaicu-Hondrari citește o proză despre copilăria lui, iar cei prezenți în public ascultă cu interes. E liniște și doar vocea puțin răgușită a scriitorului se aude. Din când în când, câte un tânăr soarbe o gură de bere, să-și astâmpere setea. Căldura e dogoritoare, chiar și pentru zona montană.

„Ziua e foarte cald, iar noaptea trece în extrema cealaltă. Ne-am înfofolit foarte bine, am tras și o pătură peste noi și ne-am așezat în fața scenei. A fost muzică bună, dar a fost o formație care nu ne-a plăcut deloc. Îi așteptăm însă pe cei de la GoGo Penguin, sunt cap de afiș și sunt foarte buni!”, afirmă un tânăr.

După-masă, oamenii se întorc, iar incinta festivalului se umple de oameni cu obrajii rumeni. Au fost prin pădure la un tur ghidat ori s-au plimbat cu ebike-uri pe traseele propuse de organizatori. Încet, cei 2.000 de participanți își fac apariția. Spre seară, pe când primele note ale formației Trompetre se aud, toate locurile din fața scenei sunt ocupate. Alții și-au adus pături și stau pe jos, iar alții în picioare, mutându-se de pe un picior pe altul, încercând să alunge frigul.

În ciuda caracterului său nișat, Smida Jazz Festival a reușit să se afirme printre festivalurile verii încă de la prima ediție. Anul viitorul urmează cea de-a treia ediție, iar organizatorii promit că va fi ceva deosebit.

Adauga comentariu