La Cluj proiectul refatadizarii cladirilor vechi stagneaza si cladirile continua sa se dezbine. Ce solutii au alte orase?

Cladirile vechi ale orasului incep sa cedeze. Un exemplu este si cel de miercuri seara cand o clujeanca a fost ranita de ornamentele care s-au desprins din cunoscuta cladire Continental. Vina cade pe umerii proprietarilor care, timp de doi ani de zile au neglijat atentionarile primariei cu privire la repararea cladirii. Trist este, insa, ca incidentul nu este singular, alte orase confruntandu-se cu aceeasi problema a fragilitatii fatadei cladirilor vechi. Astfel de incidente au existat, asadar, si la Bucuresti, Sibiu sau Brasov, in cel din urma, accidentul soldandu-se cu moartea victimei. Daca Primaria Cluj se confrunta cu situatii de instabilitate arhitecturala a cladirilor-emblema, nici in alte orase situatia nu e mai roz. Municipalitatea clujeana are proiect de refatadizare, dar si alte orase precum Sibiul sau Brasovul au incercat sa gaseasca solutii, dincolo de simpla somare a proprietarilor. 

Incidentul de miercuri seara a facut, dintr-o data, trecatorii mai atenti. Nimeni nu se gandeste in drumul sau de zi cu zi, ca una dintre cladirile pe care le admira adesea, ar putea sa se prabuseasca candva peste el. Cu toate acestea, primariile au in vedere conditia precara a cladirilor si incearca sa gaseasca solutii. La Cluj, Primaria a implementat bine cunoscutul proiect de refatadizare, proiect anuntat in urma cu doi ani, fara rezultate considerabile in prezent. In umra acestei initiative pana in 2018 ar trebui refatadizate 1000 de cladiri din centrul istoric.

“Propun un proiect de refatadizare a cladirilor din zona centrala a municipiului Cluj-Napoca, in care Primaria ofera un sprijin in procent de 20%, iar proprietarii au obligatia sa vina cu restul de 80%. Proprietarii care nu vor efectua aceste lucrari vor fi amendati. Daca proprietarii intra in parteneriat cu Primaria, noi platim costul integral al lucrarilor, iar in termen de 10 ani de zile acestia returneaza 80% din valoarea lucrarilor”, a explicat atunci primarul Emil Boc.

In perioada 2013-2014 trebuiau refatadizate 101 cladiri de pe Bulevardul Eroilor, Piata Unirii, Napoca, Avram Iancu si strada Memorandumului. Costul estimat a fost de 2 miloane de euro.  De asemenea, pentru perioada 2015-2016, reprezentantii Primariei au anuntat refatadizarea a 399 de cladiri. Realitatea, insa e alta, pentru ca pana in prezent, nu s-a realizat nimic din toate acestea. 

Mai mult, Iulia Persa, sefa Biroului Mass-Media a Primariei Cluj-Napoca a aratat ca in anul 2015 au fost identificate si somate 558 de imobile in stari diferite de degradare. Din acestea, 40 sunt in stadiu avansat de degradare, iar 116 vor intra, ca prima urgenta, in programul de refatadizare. De asemenea 19 cladiri sunt reparate in aceasta perioada in regie proprie de cei care le detin.

“Conform legii 153/2011, proprietarii au urmatoarele obligatii: contracteaza proiectarea si executarea lucrarilor de interventie, in conditiile legii; organizeaza receptia la terminarea lucrarilor, precum si receptia finala la sfârsitul perioadei de garantie de 5 ani si completeaza cartea tehnica a constructiei cu documentele aferente lucrarilor de interventie executate. Sanctiunile pentru nerespectarea acestor prevederi se aplica de catre prefect”, a mai punctat Iulia Persa

Solutia Brasovului – Asociatia Salvati Centrul Istoric

Nu doar Clujul se confrunta cu problema instabilitatii cladirilor vechi. Incidente similare celui de miercuri au avut loc si la Bucuresti, Brasov sau Sibiu. In cazul celui de la Bucuresti, din 2013, nu au existat persoane ranite, insa peretele care despartea o proprietate din centrul istoric in doua s-a prabusit in interior.  In Brasov, insa, in urma cu trei ani, o femeia a murit dupa ce tencuiala unei cladiri a cazut peste ea. De altfel, reprezentatii Primariei Brasov sustin ca aceste cladiri reprezinta o reala problema cu atat mai mult cu cat ele sunt proprietati private. 

"Noi am creat si o asociatie, "Salvati centrul istoric" impreuna cu Biserica Neagra, tocmai cu acest scop, pentru a incerca sa atragem fonduri pentru reabilitarea cladirilor. Din pacate, n-am reusit pentru ca e destul de greu sa obtii un acord, indiferent despre ce acord vorbim. Si noi ne gandiseram la mai multe idei. De exemplu, sa concesionam fatadele cladirilor, cumva, in acele fatade sa se poata investi fonduri publice. Din pacate, e destul de greu sa obtii acordul tuturor proprietarilor. In Brasov, de fapt, cred ca in toate localitatile, una dintre probleme este faptul ca o parte dintre apartamentele din cladiri au fost vandute pe legea 112/1995, legea care dadea dreptul chiriasilor sa le achizitioneze. Si acum, in acele apartamente stau persoane care nu au venituri indestulatoare, dar nici nu se incadreaza intr-o categorie de venit care sa ne permita noua sa-i ajutam. Unele au fost retrocedate, iar proprietarii, deocamdata, nu sunt interesati sa le reabiliteze, desi la noi, sa zic e singura problema pe care o mai are Brasovul", informeaza Sorin Toarcea, purtatorul de cuvant al Primariei Brasov.

Cu toate ca au existat demersuri si la Brasov, explica acesta, subiectul este unul sensibil cu atat mai mult cu cat in Brasov o persoana a murit din aceasta cauza. Cazul este unul aparte, deoarece cladirea era deja in renovare, insa constructorul nu a protejat si fatada dinspre strada.

"Din pacate, la noi a si murit o persoana. Era o cladire veche la reabilitarea careia se lucra, dar nu era protejata fatada dinspre strada. In momentul acela, impreuna cu colegii de la Inspectoratul de Stat in Constructii, noi am luat decizia de a merge in tot centrul istoric si am identificat unde sunt cladiri cu probleme si am notificat pe toti proprietarii ca sunt raspunzatori, atat din punct de vedere civil, cat si din punct de vedere penal cu ceea ce se intampla cu cladirile lor. Adica, modul in care afecteaza domeniul public. O parte s-a conformat, o parte au incercat sa ia masuri, dar majoritatea proprietarilor nu sunt interesati. Va spun si de ce, pentru ca fiind specificul acesta de cladire, care la strada are fatada, dar e destul de putin din totalitatea fatadei, cea mai mare parte e in curte si cei din curte nu sunt interesati sa dea bani. E destul de greu sa-i faci sa inteleaga ca totusi fatada este proprietatea comuna, nu este proprietatea doar celor care stau in fata", a mai adaugat Sorin Toarcea. 

Dincolo de aceasta verficare pe teren a cladirilor, alta solutie pe care o propune purtatorul de cuvant ar fi aceea de a beneficia de fonduri din partea Ministerului Dezvoltarii pentru evaluarea cladirilor cu risc seisimic, ceea ce i-ar scuti pe proprietari de o cheltuiala. Brasovul a beneficiat de aceste fonduri, adauga Toarcea, insa din 2008 nu le-au mai primit. 

Sibiul are campanii de educare a proprietarilor

Pentru ca legislatia e aceeasi pentru toti si Primaria Sibiu se simte legata la maini in legatura cu cladirile vechi aflate in proprietate privata. In ciuda acestui lucru Primaria orasului a incercat sa gaseasca cateva solutii, ocupandu-se, mai intai, de cladirile care erau in proprietatea ei, informeaza purtatorul de cuvant al Primariei, Mirela Gligore.

"Noi am facut cativa pasi, concreti pentru a rezolva aceasta problema. In primul rand, ne-am ingrijit de imobilele care erau in proprietatea noastra. Cei drept, nu foarte multe pentru ca, si de aici pleaca toata problema, majoritatea imobilelor din centrul istoric, sunt proprietate privata, dar, repet, ne-am ingrijit de imobilele noastre, in primul rand. In definitiv, sunt investitii acum in derulare, la doua imobile din Piata Mica numarul 22 si Piata Mica numarul 25 sunt investitii foarte ample de consolidare si reabilitare a cladirilor. Valoarea investitiei din bugetul local, 7 milioane 240 de mii de lei pentru reparatii imobil Piata Mica numarul 22 si alte doua milioane de lei au fost alocate pentru Piata Mica 25. Aceasta la inceputul anului, inca nu am facut bilantul exact cu ce lucrari s-au executat, ideea este ca se lucreaza inca la sfarsit de an vom face si bilantul in legatura cu ce s-a decontat ca lucrari. Anii trecuti, spre exemplu s-a mai reabilitat inca un imobil de pe strada Turnului, in 2006 s-a dat in folosinta actuala cladire a Primariei Sibiu. Tot asa, un proiect din bugetul local si e o cladire situata chiar in Piata Mare si asa mai departe", declara aceasta.

In ceea ce priveste proprietatile private, cea de a doua solutie, a fost, implicit, cea care se aplica la nivel national, aceea de somare a proprietarilor cu privire la repararea imobilelor. Astfel, cu ajutorul  Politiei Locale, prin departamentul Disciplina in Constructie, Primaria emite cateva sute de somatii catre proprietarii care inca nu si-au inceput lucrarile de reabilitare, adauga Mirela Gligor.

Pe langa acestea, un proiect interesant al Primariei Sibiu este acela de educare a comunitatii, in speta a proprietarilor, cu privire la importanta reconstructiei imobilului pe care-l detin. Ei au inceput aceasta campanie din 2002 si au remarcat imbunatatiri. De multe ori, spune purtatorul de cuvant, cand unele cladiri erau in lucru si alti proprietari au luat exemplu de la ceilalti si au demarat
lucrari de imbunatatire a imobilului lor. 

"Din 2002-2003, noi am incercat prin intermediul unor ONG-uri sa realizam si anumite proiecte de constientizare, de educare a celor care locuiesc in astfel de imobile. In centrul istoric si mai ales in imobilele istorice aratandu-le prin specialisti, arhitecti, constructori si asa mai departe, modalitatea corecta de a reabilita aceste cladiri. Beneficiind de acea gratuitate la impozitul local, cei care locuiesc in monumente istorice, nota bene, speram ca si prin aceasta modalitate sa se simta incurajati sa investeasca cel putin banii astia in imobil. Mai ales in perspectiva anului 2007, noi am pus foarte mare accent pe treaba asta. Era necesara pe langa lucrarile de infrastructura , pe care noi le-am facut in spatiile publice , piete strazi, cladiri publice, era necesara o primenire a aspectului cladirilor private. Atunci, am pus foarte mare accent pe constientizare si informare. Sibienii au raspuns intr-o buna masura, insa e un proiect la care inca mai e de lucru. Mai sunt multe de facut la imobilele din centrul istoric, sunt lucrari destul de costisitoare, destul de complicate. Noi am observat ca pe masura ce reabilitam strazile din centrul istoric, cetatenii se simteau cumva datori, simteau si ei impulsul sa faca si ei lucrari la case. Ceea ce este un semnal foarte bun", a incheiat aceasta.

Cat priveste comunitatea clujeana, un program de educare a acesteia ar putea fi considera "Gardienii patrimoniului – Adopta un monument", initiat de UDMR in 2012 cu scopul de a atrage atentia asupra mostenirii uitate si de a coagula comunitatea maghiara in jurul acestei mosteniri si a identitatii nationale. Astfel, zeci de cladiri-emblema au intrat atentia liceenilor care au dus o serie de campanii de constientizare asupra importantei monumentelor in cauza si a starii in care se afla. Unul dintre acestea este si Hotel Continental, cladire care saptamana aceasta a devenit un real pericol din cauza conditiei degradante in care se afla. De altfel, fostul hotel New York – Continental este adesea si prima optiune a organizatorilor de evenimente legate de lumea artei.

Comentarii

Marius

13.12.2015 09:25

Lasa ca rezolva nemernicul primar boc,ca si strazile ,cu lucrarile fara cap si soada care nu se mai termina,ca de aia la trimis universitatea sa se plimbe in America.

Radu

13.12.2015 12:58

Cine nu-si permite sa contribuie la fatadizarea cladirilor din centrul istoric, sa-si vanda locuintele si sa se mute in cartiere. Sa le dea amenzi primaria pana isi vor da seama ca mai bine pleaca din centru. Iar in mod special sa dea amenzi "afaceristilor" care au cumparat imobile vechi doar pentru specula imobiliara! Vezi cazul Conti!

Adauga comentariu