La Cluj nu avem numai blocuri-turn între case, ci și biserici cu turle. Povestea violentă a unei minuni urbanistice din buricul târgului

A fost o dată ca niciodată, pe când alți comuniști erau la conducerea țării, un restaurant cu pizzerie pe actualul bulevard al Eroilor, care pe atunci se numea Dr. Petru Groza. Băștinașii își amintesc că, „după ce s-au dat luptele creștine din '98, din Catedrala Schimbarea la Față, cu scaune, cu bătăi, «fraților, pe ei!», chestii din-acestea foarte bisericești, cu cădelnița în cap, la propriu”, ortodocșii, care revendicau biserica lor „strămoșească” de la greco-catolici, nu au primit vechiul lăcaș de cult de pe Eroilor, ci restaurantul cu pizzerie, pentru a-și ctitori biserică. O biserică cu turle, lipită și înghesuită în clădirile din stânga și din dreapta, o adevărată „minune” urbanistică ce „încântă” astăzi ochiul trecătorului prin așezare și colorit (gri trist). La Cluj-Napoca, așadar, nu s-au construit doar blocuri-turn între case, ci și biserici cu turle, iar asta nu de ieri, de azi, ci de multă vreme, de pe vremea lui Funar. 

Profesorul Vladimir Bogosavlievici, un bun cunoscător al istoriei orașului, a explicat pentru Ziar de Cluj povestea acestei biserici, cum a ajuns să devină biserică ortodoxă, în timpul lui Funar, singura pizzerie din Cluj de pe vremea lui Ceaușescu:

 „Casa Henter, după ce a fost demolată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost cumpărată de către oraș și a fost făcută biserica romano-catolică. S-a dărâmat turnul, pe urmă a fost chemat arhitectul Blaumann, care a făcut și Palatul Banffy, și a refăcut turnul, cu subvenții de la împărăteasa Maria Tereza, iar biserica a fost dată «spre păstorire», de Papa de la Roma, în 1923, ordinului franciscan minor – minoriților. Străzii respective îi spunea strada Minoriților (strada Hermann Oberth de acum). 

Biserica respectivă, după Marea Unire, a fost dată confesiunii greco-catolice. Scandal între  confesiuni a fost și atunci. Călugării nu au vrut să predea biserica ordinului greco-catolic, care până la urmă s-a mutat acolo; bineînțeles, a intervenit jandarmeria, și Eparhia de la Gherla s-a mutat aici, la Cluj.

După 1948, confesiunea greco-catolică a fost desființată. Atunci li s-a spus: treceți la ortodoxism sau rămâneți la greco-catolici și mergeți la Aiud! Între timp, toate bisericile lor au fost date confesiunii ortodoxe. 

În 1998, după un lung proces, li s-a redat biserica greco-catolicilor. După un scandal de zile mari, Funar, primarul de atunci, le-a zis ortodocșilor: «Nu-i nimic, că eu vă despăgubesc cu un loc unde vă veți face altă biserică, voi, ortodocșii, tot cu numele „Schimbarea la Față”».

Și astfel, la finele secolului XX, începutul secolului XXI, apare această biserică pe locul unde fusese o casă veche, renascentistă, care în perioada regimului Ceaușescu a fost inițial o cofetărie, căreia îi spunea «Primăvara», ulterior transformată în pizzerie, cu o grădină de vară, loc favorit elevilor, studenților și nu numai. În perioada respectivă, era singura pizzerie din Cluj, unde se bea bere și vin. Dar atât, nu existau alte feluri de băuturi! Și pe locul acela s-a făcut biserica. Funar le-a dat acel loc, aproape de vechea biserică, pe motive politice.”

Adauga comentariu