La Cluj avem în continuare cele mai scumpe apartamente din țară – Bucureștiul e mai ieftin cu 300 de euro/mp

„Dintre orașele cu peste 200.000 de locuitori din România, opt centre regionale au avut, în T4 2019, prețuri medii solicitate de minimum 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare. Cluj-Napoca se situează în continuare pe prima poziție în clasament (cu o medie de 1.690 de euro pe metru pătrat util), fiind urmat de București (cu 1.390 de euro pe metru pătrat), Timișoara (1.240 de euro pe metru pătrat), Constanța (1.190 de euro pe metru pătrat), Brașov (1.150 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.090 de euro pe metru pătrat), Iași (1.020 de euro pe metru pătrat) și, respectiv, Oradea (cu 1.000 de euro pe metru pătrat).

În ceea ce privește evoluția trimestrială a prețurilor, de menționat ar fi că toate aceste centre regionale au consemnat creșteri – majoritatea însă mai mici de 2%. Excepție importantă face orașul Cluj-Napoca, cu un avans de 4,4% la trei luni.

În urma evoluțiilor diferite de trimestrul trecut, cea mai mare marjă anuală de creștere, respectiv 9,8%, poate fi observată acum în Cluj-Napoca, care a detronat Capitala în clasamentul scumpirilor din T4 2019.

Următoarele locuri sunt ocupate de Brăila (9,7%), Galați (+7,6%), Brașov (+7,4%) și, abia apoi, de București (+6,9%). Cu un avans al prețurilor de 75% în ultimii cinci ani, Cluj-Napoca continuă să fie orașul cu cea mai bună rată de recuperare a scăderilor provocate de recesiune; cu un plus de 39,4% (față de 38,3% în cele trei luni anterioare), Capitala se află, încă, la o distanță considerabilă”, precizează specialiștii Analize Imobiliare, în raportul realizat pentru ultimul trimestru al anului trecut.

Clujul este, așadar, în medie, cu 300 de euro pe metru pătrat mai scump decât Capitala. De ce? Explicația e simplă: cererea la Cluj este mai mare decât oferta, situație de care profită proprietarii, prin creșterea constantă a prețurilor. Atât proprietarii de apartamente vechi, cât și dezvoltatorii, care livrează anual un număr de apartamente mai mic decât capacitatea de absorbție a cumpărătorilor. Străzile înguste din Cluj-Napoca, sugrumate de trafic, mai suportă cu greu noi ansambluri imobiliare, însă municipiul atrage o populație tot mai numeroasă, așa că noile blocuri se vând înainte de finalizare, la prețurile cerute de către dezvoltatori, de cele mai multe ori, fără negocieri de preț.

Cumpărătorii care își doresc un apartament în Cluj-Napoca sunt o categorie aparte, aceștia exclud de obicei o achiziție în Baciu, în Florești sau în Apahida, așa că satele învecinate, unde apartamentele sunt mai ieftine, nu pun o presiune suficientă asupra pieței, pentru a scădea prețurile din Cluj. Cei care au bani suficienți pentru achiziționarea unui apartament în oraș sunt dispuși să investească la prețurile ridicate ale pieței clujene, iar cei care nu dispun de suficiente resurse financiare se orientează direct spre comunele din jur, care au propria cerere și ofertă, o piață cu specific propriu. Din acest motiv, agențiile imobiliare mari au birouri distincte în Florești, cu brokeri care se ocupă numai de această zonă.

Cluj-Napoca este, din punct de vedere imobiliar, o enclavă care funcționează cu o oarecare independență față de piața națională și regională. Cererea mare a dus însă, în timp, la o epuizare a ofertei, care s-a redus de la un an la altul – pe piață sunt tot mai puține anunțuri cu apartamente vechi scoase la vânzare, iar noile blocuri oferă un număr insuficient de apartamente pentru cumpărătorii numeroși. Timpul în care cumpărătorii iau decizia de a achiziționa un apartament este în creștere, tocmai datorită puținelor opțiuni. Piața imobiliară clujeană tinde, așadar, să devină una tot mai scumpă și mai exclusivistă, cu prețuri mari și cu o ofertă mică.

„În ultimele 12 luni, cel mai mare declin al ofertei, în cuantum de 35%, a avut loc în Brașov, aici fiind scoase la vânzare, trimestrul trecut, doar 880 de proprietăți rezidențiale; o scădere importantă, anume -20,5%, a avut loc și în Iași, unde pe piață au existat 1.010 anunțuri, dar și în Constanța (-18,3%, până la 970 de oferte). Pe următorul loc în topul scăderilor de ofertă se situează Bucureștiul (-17,6%, până la 6.200 de oferte), urmat de Timișoara (-14,1%, până la 1.920 de oferte) și Cluj-Napoca (-14%, până la 2.130 de oferte).

Scăderea anuală a ofertei a fost generată, în bună parte, de diminuarea numărului de proprietăți nou-introduse pe piață: acesta a fost, comparativ cu ultimul trimestru din 2018, cu 33,8% mai mic în marile orașe ale țării. Și de data aceasta, tendința descendentă poate fi observată în toate orașele analizate, începând cu Brașov (-47,6%) și continuând cu Constanța (-40,3%), Iași (-35%), București (-33,6%), Timișoara (-33,1%) și, respectiv, Cluj-Napoca (-22,8%)”, notează specialiștii imobiliare.ro.

Adauga comentariu