La Cluj, Alex Velea este olimpic la informatica. Si asculta rock

Daca despre artistul Alex Velea cele mai noi stiri sunt legate de relatia cu Antonia, despre Alex Velea din Cluj se poate spune ca a mai adus acasa o medalie internationala: bronzul de la Turneul International de Informatica de la Shumen 2014. Nu e prima, nici cea mai importanta, dar baiatul are o poveste de spus. Nu i-a fost usor sa ajunga atat de sus, dar, o data ajuns, stie ca vrea sa fie student in Romania, la UBB, dar si sa munceasca afara ca sa poata incepe un business revolutionar la Cluj. Si asculta rock. Pop-ul actual i se pare "cam trist". 

Alexandru Velea e un tanar clujean care este in clasa a XII-a la Liceul de Informatica "Tiberiu Popoviciu" din Cluj, cu multe premii si medalii la activ. Dezinvolt si cu un umor acid, baiatul a detaliat care i-a fost "reteta", la un ceai negru intr-un local de pe Eroilor, cu Nirvana si Cargo pe fundal. 

"Mai imi spun profesorii Alex. In general, lumea-mi spune Velea. Suprinzator, cat am stat in Cluj, lumea nu se impresiona prea mult ca am acelasi nume ca vedeta Alex Velea. in schimb, cat am stat la Bucuresti erau toti socati cand ma prezentam, ma intrebau daca e o gluma. Credeau ca ii iau la misto. Trebuia sa scot buletinul sa le arat ca asa ma cheama", a marturisit el. 

Cum i se pare Alex Velea?

"O! Nu stiu, prefer sa nu am o parere legata de acest subiect. Nu sunt consumator al muzicii pe care o produce, dar nu pot spune ca ma deranjeaza. E un lucru foarte amuzant si chiar imi place sa abuzez de faptul asta, cateodata. M-am gandit si sa merg la vreun concert de-al lui, sa iau un autograf", a raspuns el. 

Copilul Alex Velea a crescut in Manastur, apoi in Zorilor, pe Gheorghe Dima si acum pe Calea Turzii. A urmat scoala primara la Liceul Teoretic "Gheorghe Sincai", aleasa de parinti pentru renumele sau in oras. 

"Scolile primare sunt toate la fel, nu au o specializare anume, iar la gimnaziu am venit la Liceul de Informatica "Tiberiu Popoviciu", pentru ca e mai aproape de casa. A fost principalul motiv atunci. Imi place si acum faptul ca e o scoala mai de cartier, nu are fitele celor din centru, nu are atatea baruri in jur si iti asigura un anturaj mai linistit. Mai ies cu colegii pe acolo, pe la noi, ne mai intalnim si cu studenti de la caminele Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) din Observator, stam de vorba. Imi place, asa simt eu, dupa ce am mai crescut", a marturisit baiatul. 

Alex s-a simtit atras de materiile exacte inca din primii ani de scoala. 

"Faceam multa matematica si in I-IV. In clasa a II-a am participat la concursul Cangurul. Imi placea, desi nu pot sa spun ca vedeam cu ochi rai matematica, dimpotriva, imi era familiara. Legat de informatica, am avut, asa, un exemplu bun in familie. Parintii au absolvit UTCN. Unchiul meu e programator si vedeam ca ii merge foarte bine. Fiul unui coleg de-al lui, cu trei ani mai mare, mi-a fost un soi de exemplu, a mers la Balcaniada, a avut aceiasi profesori si a luat premii. Era foarte apreciat si voiam sa fiu si eu ca el, asa ca am ales informatica", a explicat el. 

Nu isi aminteste foarte exact cand a intrat prima data pe un calculator, in schimb stie clar ca si-a petrecut vacante de vara navigand in lumea virtuala in timp ce era la bunica sa, la tara, in zona Dejului. 

"Cred ca aveam vreo 6 ani. Am ceva amintiri de la o aniversare a bunicii la care nu am participat, pentru ca ma jucam pe calculator. Nu pot sa spun ca m-ar fi afectat. Mi-a placut copilaria mea care nu includea atat de mult mers in parc. Mai erau copii, dar nu vorbeam cu ei. Stateam in curtea mea si ma jucam singur. Nu am fost nici la furat cirese: aveam un cires chiar in curtea bunicii. Ii mai ajutam la camp, dar nu eram genul de copil care zburda prea mult pe afara", a marturisit el. 

In plus, in clasa a V-a il atrageau mai mult cercurile de informatica care in acei ani incepeau sa fie in voga si la Cluj. 

"Am avut noroc. Eram cam 50 de copii si am prins o profesoara destul de buna la Palatul Copiilor si dansa m-a ajutat mult. Nu era cine stie ce informatica, dar am ajuns la olimpiada nationala in acel an si mi-a placut. Am luat premiul special, am fost primul sub mentiune, dar pot spune ca a fost e experienta foarte buna. In general am mai dat si multe rateuri pe parcurs", a adaugat Alex. 

A urmat apoi colaborarea care avea sa ii marcheze evolutia in informatica. 

"Am inceput sa lucrez cu domnul profesor Lucian Ilea, de la Colegiul National "Emil Racovita". Eu eram la informatica, dar mergeam la orele de excelenta pe care le facea vineri dansul cu copii mai mici. Nu prea intelegeam foarte mult, dar a stiut cum sa ne explice. Imediat am luat premiul 3 la olimpiada nationala de informatica, lucru la care nu se astepta nici dansul. In plus, aveam asteptari sa merg pe urmele lui Cezar Mocan I-a fost elev inaintea mea, a castigat multe premii, iar dupa clasa a VIII-a a plecat la un liceu privat din Bucuresti. Era oarecum un model, plecarea lui l-a lasat cumva suparat pe domnul profesor, iar eu am fost cel care i-a urmat. Am fost ca o consolare, mergeam cumva pe urmele lui", si-a amintit tanarul. 

Drumul lui Alexandru Velea nu a fost presarat numai cu lauri. In clasa a VII-a nu s-a mai calificat la faza nationala a olimpiadei de informatica, lucru cam dezamagitor. In clasa a VIII a intrat al doilea in lotul national si s-a ales si cu o mentiune in urma participarii la olimpiada.  

"Am ajuns atunci la Balcaniada de Informatica. A fost primul meu concurs international. Eram foarte mic si nu stiam sa imi gestionez stresul. Asta a fost principala cauza pentru care am luat doar medalia de bronz. Totusi, nu era rau pentru primul meu concurs de genul asta. Nu am interactionat prea mult cu ceilalti concurenti, doar cu cei din Republica Moldova, care erau la fel ca noi, doar mai slab pregatiti", a adaugat liceeanul. 

Dupa terminarea gimnaziului, Alexandru Velea a intrat la liceu in cadrul aceleiasi institutii, fara prea mari probleme. De data asta, a intrat in locul restrans de olimpici la informatica, categoria seniori. Din randul acestora sunt selectati elevii care merg la concursuri internationale.

"Eu eram destul de fericit ca am intrat intr-a IX-a in lot, dar asta depinde foarte mult de norocul pe care il ai in ziua respectiva, sunt zile mai proaste si zile mai bune. In principiu, a fost cam cea mai mare realizare a mea in clasa a IX-a", detaliaza acesta.

In clasa a X-a, baiatul a luat o decizie radicala cu care si-a uimit apropiatii. 

"In clasa a X-a m-am gandit ca as invata mult, mult mai multa informatica daca m-as duce la Bucuresti. Iarasi, oarecum, pe urmele lui Cezar. A fost interesant. Chiar am invatat foarte multe lucruri la Bucuresti. Doar ca am stat la internat si a fost nu pot spune neplacut, doar interesant. Nu am mai stat pana atunci intr-un grup atat de mult timp. La scoala e ok, stai cu colegii 7-8 ore pe zi, dar acum am stat cu colegii 24 de ore pe zi, timp de un an", si-a amintit el. 

Experienta de viata cu care s-a intors din Capitala contine concluzii inedite. 

"Am inceput sa apreciez mai mult mancarea facuta de mama si sa am patul meu acasa, singur in camera. Acolo eram 3 in camera. Am inceput sa ii apreciez foarte mult pe colegii mei care stau din clasa V-a la internat, cate 5-6 intr-o camera mica. Daca mai stateam, imi prindea bine scoala, era foarte bine organizata, dar mi-am zis ca mai bine ma intorc acasa, imi iau povara in spate iarasi, dar va fi bine. Cred ca acesta a fost principalul motiv pentru care m-am intors la Cluj. Fiind un liceu privat era foarte bun, au strans multi olimpici acolo. Erau cinci clase pe an, din care doua doar de olimpici. Era anturajul in care chiar poti lucra acolo, iar profesorii nu sunt chiar atat de stridenti. Inteleg ca asta e ceea ce vrei sa faci, si, pe langa tine, mai au inca 30 de elevi pe an care stiu ce vor sa faca in viata si te lasa, pur si simplu, sa iti vezi de treaba mai linistit. In Cluj nu prea se aplica asta, din pacate", a continuat el.

Chiar cand a ajuns acolo erau la un loc cu cei din clasa a XII-a si s-a simtit mai putin pregatit decat ceilalti, insa, la final, i s-a parut ca a evoluat mult decat ceilalti.

"O experienta neplacuta de atunci a fost faptul ca am ratat calificarea la olimpiada nationala, din greseli facute de mine si din neatentie. Am primit apoi reprosuri, ca am si plecat de acasa si am si ratat calificarea la nationala, ca am stat degeaba la Bucuresti. Nu mi s-a parut foarte adevarat. Daca intram, as fi terminat pe locul 2 si as fi prins ceva international", a apreciat el. 

Despre Bucuresti, tanarul nu a venit cu o parere foarte buna. 

"E un oras groaznic. E foarte frumos pe o raza de 3 kilometri in jurul universitatii, e superb: strazi mari, parcuri... Dar oamenii mi s-au parut de pe alta planeta. Am vazut batrani care se cearta in autobuz pentru un loc pe scaun, in Cluj n-o sa vezi niciodata. La noi lumea mai spune "va rog", "pardon", "multumesc", dar in Bucuresti nu vezi asa ceva. In plus, cartierul in care am locuit era destul de ok, ceea ce face sa imi fie un pic frica, pentru ca nu mi-a placut prea mult. In Cluj imi place, ca e liniste", a rezumat baiatul. 

Drept urmare, Alex s-a intors la vechea lui clasa, intre vechii lui colegi. 

"Am o clasa foarte ok, asta a fost norocul meu. Suntem destul de uniti si e amuzant sa stam impreuna. Daca nu era asa, probabil nu m-as fi intors, sau m-as fi dus la alt liceu", a punctat el. 

Dupa intoarcerea la Cluj, in clasa a XI-a, tanarul a participat iar la olimpiada nationala de informatica si s-a clasat la egalitate pe locul I cu Rares Buhai, din Bistrita. 

"Am intrat in Lotul National unde m-am clasat pe locul 3, iar apoi am concurat la olimpiada europeana si la cea internationala. Aceasta  din urma a avut loc in Taiwan si a fost o experienta extrem de placuta. Nu mai fusesem niciodata in asemenea locuri, plus ca si organizarea era la un alt nivel. Participau multe tari, subiectele erau mai elaborate. Am mers Bucurest-Amsterdam, Amsterdam-Taipei. Am stat 16 ore pe drum, dar, parca, cel mai greu a fost drumul Cluj-Bucuresti cu trenul. Am fost cazati la un hotel de 5 stele, luxos si gigantic, exact ca in filme. Am avut autocare care ne duceau la locul in care dadeam proba.Ieseam si ne uitam la cladirea mare, un centru de conferinte si ne minunam cu totii. A fost foarte frumos si sper sa se repete experienta si anul acesta", a povestit el. 

De la Taiwan, Alex a adus la Cluj o medalie de argint. Olimpiada europeana la care a participat in acelasi ani s-a tinut in Germania.

"Am reusit sa povestesc cu echipa Poloniei, care este cea mai buna din Europa la informatica. Am fost de vorba cu ei, a fost interesant. Si de acolo am luat argint. Echipa noastra era cam aceiasi", a descrist el.  

Despre concursul in urma caruia a primit recent o medalie de bronz, de la Shumen, Alex a apreciat ca "a fost ca-n Bulgaria". 

"Am stat intr-un hotel in care era atat de frig... Nu stiu din ce motiv, tarile principale care au venit la concurs au fost Romania, Bulgaria si Rusia. De obicei mai veneau elevi din Serbia, Croatia sau Muntenegru, nu stiu de ce nu au fost prezenti si anul acesta. Concursul in sine a fost destul de ok. Nu am mai fost la fel de stresat ca inainte de europeana, unde, dupa concurs, nu mai stiam de capul meu. 

Despre mitul care spune ca in Romania se face scoala mai serioasa decat in alte tari la cateva materii, Alex crede ca e vorba de toate materiile. 

"Romania, oricat de mult jigneste lumea invatamantul romanesc, mi se pare ca e foarte extrem. Avem si copii care nu stiu ce sa faca dupa ce termina liceul si ar trebui sa ii lasi corigenti la jumatate din materii, dar avem si cei mai buni olimpici, in toate domeniile. Nu stiu cum reusim. Cred ca asta li se datoreaza in cea mai mare parte profesorilor. Desi nu castiga la fel ca profesorii din Germania, de pilda, dar asta parca ii motiveaza, se implica mai mult. Trebuie sa recunosc ca fara pregatirea profesorului Ilea si a dedicarii sale nu as fi ajuns aici", a apreciat baiatul.

Peste o jumatate de an, Alexandru Velea isi va da bacalaureatul, iar ceea ce ii da emotii este gandul ca trebuie sa se mobilizeze la " materii gen geografie, istrie, romana". 

"Nu am o problema sa ma apuc sa lucrez mai mult la informatica, dar dupa cateva ore din celelalte materii nu prea mai imi vine sa continuu", a dezvaluit el.  

Cand vine vorba de continuarea studiilor, Alex subliniaza din start ca nu vrea sa mearga la o facultate din strainatate. 

"Multi sunt surprinsi de asta, mai ales ca majoritatea olimpicilor cu rezultate notabile au un avantaj destul de mare la facultatile de afara. Majoritatea merg la Cambrige, Oxford sau in SUA. Eu vreau sa invat la Universitatea "Babes-Bolyai" (UBB). In cazul meu, facultatea nu cred ca m-ar invata foarte multe utile, insa e o diploma pe care trebuie sa o ai. Conteaza, in principiu, ce faci in timpul tau liber. La UTCN am o gramada de prieteni si nu imi place ce li se preda lor. Eu vreau sa fac programare, visez sa am o firma a mea si pana atunci imi doresc si un master afara. La UBB se fac mai mult chestii de actualitate", a spus el. 

Pentru anii de studentie, Alex vrea sa isi inchirieze un apartament. 

"As prefera ca in timpul vietii mele sa lucrez la un moment dat sa lucrez la o firma mare. Un fel de Google, un Facebook, ceva de renume, in SUA. Au alta mentalitate la locul de munca. Stai acolo 10-12 ore pe zi, in ceva gigantic, care are de toate, de la fitness la piscina sau masa. Cand ajungi acasa nu mai nici o problema. Mi se pare foarte tare si, daca as putea, as implementa asta si in Romania. Eu chiar cred in visul romanesc", a marturisit el. 

Pentru anii de dupa finalizarea studiilor, olimpicul clujean spune ca ar vrea sa lucreze cativa ani in strainatate, pentru a strange capital pentru a deschide apoi o firma la Cluj, "sa fac ceea ce-mi place, chiar daca nu imi aduce atat de mult profit". 

Alex Velea a fost sa voteze si la alegerile prezidentiale recente, si la cele europarlamentare. 

"Mi se pare ok sa ne implicam toti. Am fost bucuros sa vad actiunile de pe Facebook, sa vad ca lumea se implica, chair daca multi nu au 18 ani, isi responsabilizeaza prietenii care sunt majori si asta e important. Oarecum, noi ne facem viitorul si e datoria noastra sa ne implicam. 

Alex asculta rock. 

"Mi s-au schimbat gusturile muzicale fata de atunci cand eram mic. La inceput, ascultam Nightwish, rock simfonic. Nu prea stiam engleza, dar imi placea cum suna. Si acum mai ascult Nightwish, dar si Metallica sau Slayer. Nu prea imi place muzica pop, mi se pare destul de trista. Bine, si rockul a inceput sa deraieze ocazional, dar tot imi place sa ma duc la concerte. M-am dus la Bucovina, cand au venit la Cluj, e o atmosfera superba. Si Luna Amara imi place grozav, am fost la concertul celebru de la Conti si am fost impresionat. Incearca sa isi culturalizeze publicul, ceea ce mi se pare important", si-a rezumat el viziunea. 

"Profesorul meu de informatica avea o vorba, nu e cel mai frumos, dar e destul de adevarat: daca chiar ai ambitie si vrei sa faci ceva cu adevarat important, trebuie sa faci asta in Romania. In Germania cu siguranta s-a facut deja, dar in Romania nu prea s-a facut nimic si ai aceasta sansa. E adevarat, e trist, dar noi putem face ceva", a subliniat baiatul.

Anul trecut, Alex a facut voluntariat la liceul lui, unde a tinut cursuri de pregatire pentru elevii mai mici. 

"Nu mi-am propus sa ii pregatesc neaparat la nivelul la care sa participe la olimpiade nationale, dar macar ceva ce nu fac la scoala. Acolo se face multa teorie, lucru cu care nu sunt de acord. La matematica, de pilda, se fac multe lucruri inutile si nu se invata altele care pot fi de folos. Daca am face probabilistica macar ar intelege in clasa a 12-a cum se face un credit la banca si ce face banca, de fapt, de ce nu e bine sa joci la loto, ca sunt mai mari sanse sa te calce o masina decat sa castigi. Mi-ar placea sa existe un curs si legat de bursa. Vrea ca la un moment dat sa existe un curs si legat de aplicatie care sa joace singura la bursa, poate imi voi da doctoratul din asta", a incheiat el.

Comentarii

Paul Diac

04.12.2014 15:26

@Ziar: Imi place ca ati pus si la taguri pe Antonia :)Felicitari Alex Velea; te asteptam si la ACM ICPC.

Adauga comentariu