Analiza

La bugetarea participativă au fost înscrise 389 proiecte. Topul celor mai trăznite idei ale clujenilor

Sute de persoane din comunitatea clujeană s-au mobilizat și au trimis proiecte pentru primul proces de bugetare participativă din România. Ideile propuse pentru dezvoltarea Clujului sunt, în general, foarte interesante și utile. Însă există și clujeni care vor să primească finanțare din bugetul local, de zeci de mii de euro, pentru proiecte absurde, incompatibile cu nivelul la care se află orașul, sau de-a dreptul trăznite. O clujeancă își dorește o baie „la comun”, alt cetățean un Walk of Fame a la Cluj. Care sunt preocupările cele mai excentrice ale clujenilor?

Clujenii au dorințe și visuri mari, dar și idealuri absurde, cu tentă ușor comică. Cele mai multe proiecte depuse pe siteul Primăriei vizează activități de recreere, distracție și amenajarea spațiilor publice din oraș, dar și educația și cultura. 

Oamenii au trimis proiecte care, dacă ar fi implementate, ar irosi o căruță de bani. ”Vedeta” ideilor trăznite este proiectul lui George Costea. Bărbatul vrea să aducă și la Cluj ”un fenomen răspândit în toată lumea”- personajele istorice române să aibă plăci de marmură pe o stradă, ca actorii de la Hollywood. Clujeanul nu vrea să ne lăsăm mai prejos decât Capitala, unde există Aleea Celebrităților. Argumentul lui principal este faptul că dacă facem Walk of Fame a la Cluj, aducem un tribut personalităților, cu bani puțini. Costurile estimate de George Costea pentru plăcuțe se ridică la 10.000 de euro.

“Walk of Fame este un fenomen care s-a răspândit în toată lumea și cu precădere în sfera show-biz. Există așa ceva și la Bucuresti (Aleea Celebrităților). Ceea ce nu am descoperit însă nicăieri (atât cât am căutat) este un Walk of Fame dedicat figurilor istorice. După ce istoricii decid numărul și numele personalităților care să intre în acest Walk of Fame, se poate stabili un calendar astfel încât pe tot parcursul anului să se adauge câte o personalitate. Sau pot fi adăugate toate o dată. Costul e extrem de mic dacă vorbim strict de plăcile de marmură corespunzătoare fiecărei figuri istorice”, a scris clujeanul.

Deși suma propusă de George Costea nu e o avere, banii ar putea fi investiți mai degrabă în modernizarea trotuarelor din cartiere, în refacerea aleilor pietonale distruse din parcuri și în alte proiecte de refacere și cosmetizare a infrastructurii. Pe principiul, nu putem vopsi gardul cât înăuntru e leopardul. Degeaba avem Walk of Fame, dacă turiștii își rup pantofii pe străzile Clujului.

Tot din categoria proiectelor bizare face parte și ideea lui Cristian Baluta de a pune în mâna celor care fac curățenie în oraș, pe lângă clasica mătură, și un aspirator mobil cu vacuum, cum au englezii. 
„De fiecare dată când îi văd pe ai noștri sunt cu mătura și fărașul în mâna, propun să achiziționati aspiratoare speciale pe care să le poată folosi“, a argumentat în proiect Cristian Baluta. 
Ideea aspiratorului de stradă nu este rea, în sine, dar Cluj-Napoca nu e la nivelul de civilizație și dezvoltare al Londrei. Aici, un astfel de obiect de uz casnic nu ar putea fi folosit decât în anumite zone, eventual în centru, și investiția de 150.000 de euro ar fi prea mult. 

gunoaie

Liana Maria Vescan propune o construcție din lemn, de tip 2 în 1: baie și spălătorie publică. Practic, clujeanca vrea să ne luăm după americani: să oferim servicii de curățenie publice, la prețuri modice.

„O construcție simplă din lemn care să cuprindă: într-o parte, dușuri și toalete, iar în cealaltă, o spălătorie cu mașini automate de spălat haine. Prețurile pentru servicii să fie modice, dar să existe, pentru a asigura întreținerea pe de o parte și pentru a responsabiliza beneficiari. Personalul poate fi asigurat de cei care trebuie să execute ore în folosul comunității“, a explicat Liana Vescan. 

Bugetul pentru baia la comun este de 150.000 de euro, o sumă foarte piperată. Având în vedere că există în oraș numeroase spălătorii de haine, care se întrec în oferte, și ștranduri unde se poate face și baie sau duș, un serviciu taxabil, în plus, nu își are rostul. Ar fi mai necesar un loc unde amărâții și săracii Clujului să se spele gratuit.

Un alt cetățean vrea să pimească din bugetul public 10.000 de euro pentru a vopsi cu roșu trotuarele din centrul istoric pentru turiști.

„Proiectul își propune realizarea unui circuit turistic pietonal prin centrul istoric al Clujului. Acesta urmează să fie în beneficiul turiștilor care vin la Cluj: un circuit imprimat pe trotuar (linie rosie) îi va purta pe turiști, într-un mod organizat, prin toate punctele de atracție. Locațiile semnificative vor fi marcate corespunzător”, a scris Mihai Maier în proiect.  Ideea numită Red Line e argumentată în felul următor: “Adaugă ospitalitate și valoare pentru turiștii care vin la Cluj”.

Orașul are  deja facilități pentru turiști: puncte de informare, pliante și ghiduri turistice. Cu siguranță, o linie roșie care traversează centrul istoric ar fi un kitsch în plus, și nu ar crește gradul de ospitalitate al orașului. Miile de euro ar fi îngropate la propriu sub o vopsea pe stradă.

 

Un alt proiect excentric este o sculptură din sârmă, în valoare de 700 de euro. Cristian Paul Cordoș vrea să se construiască un android din sârmă, foarte înalt, cu trăsături umane. 

“Lucrarea realizată din sârmă galvavizată reprezintă progresul tehnologic, un android cu trăsături umane. Înălțime 2,5 metri, greutate aproximativă 4 kilograme”, își descrie proiectul clujeanul. 

Paul Cordoș crede că orașul are nevoie de acest monument pentru că e un centru important din industria IT. După logica bărbatului, Primăria ar trebui să investească bani pentru a ridica “statui-simbol” fiecărui sector dezvoltat din economia Clujului. Chiar dacă 700 de euro nu reprezintă o sumă foarte mare, în realitate înseamnă o gaură inutilă în bugetul public făcută de câțiva metri de sârmă. 

Alin Tănase pune ultima “cireașă” pe tortul proiectelor fanteziste. Clujeanul vrea ca Primăria să dea 85.000 de euro pentru un șotron numit aMaze cu care să civilizeze Parcul Feroviarilor. 

“ aMaze e un loc de joacă, pe care l-aş construi în sălbăticitul Parc al Feroviarilor, care are nevoie, în mod cert, (şi de un) loc de joacă. aMaze e circumscris în forma jocului ‘Şotron’ şi descrie, precum şotronul, un parcurs, o aventură. Fiecare modul al acestui şotron – loc de joacă cuprinde diferite tipuri de jucării-instalaţii (balansoare, hamace, labirint suspendat etc), spaţii-suprafeţe (nisip, iarbă, apă, lemn etc). aMaze poate fi parcurs dintr-un capăt în celălalt, ca în cazul şotronului clasic, dar nu neapărat, modulele funcţionează şi separat sau pot fi parcurse în feluri diferite, imaginaţia şi energia copiilor fiind singurele limitări”, a scris Alin Tănase.

Deși orașul are nevoie de mai multe spații de joacă, mai întâi ar trebui reabilite cele care există deja în parcuri și care arată în ultimul hal – murdare și vandalizate. O amenajare de tip șotron nu ar fi o soluție cât timp spiritul civic al clujenilor e la pământ și nu vor să aibă mai multă grijă de ce au deja. 

Printre zecile de idei trăznite ale clujenilor se regăsesc și premii pentru cei care reciclează selectiv, uniforme pentru controlorii CTP, suporturi speciale pentru tufe și copaci. Rămâne de văzut dacă juriul bugetării participative va ști să selecteze ideile cele mai bune și valoroase sau va culege din “grădina” proiectelor și buruieni. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *