La chermeza de joi de la Institutul Cantacuzino, prilejuită de centenarul naşterii acestui institut, care l-a scos din ale lui şi de pe pârtiile Patriei pe atentul şi preocupatul preşedinte Klaus Iohannis, la intonarea imnului, acesta și generalul Nicolae Ciucă au dus mâna în dreptul inimii, în timp ce premierul Florin Cîțu le-a ţinut pe lângă buzunarele de la pantaloni.
Păi, fiecare, unde ştia că are portofelul…
Dar ce-au sărbătorit cu pumnul plin de “cocoraţii” aceşti vajnici conducători ai Patriei? Douăzei de ani de la desfiinţare, probabil. Sau faptul că, la momentul izbucnirii pandemiei de Covid-19, în 2020, Institutul nu avea nici măcar acreditarea pentru laborator de biosecuritate de nivel 3, care i-ar fi permis izolarea și secvențierea noului coronavirus. A trecut, ulterior, de la nivelul 2+, la nivelul 3.
Joi, președintele Klaus Iohannis a decorat Institutul Cantacuzino cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Mare Ofițer. După ce a înmânat decorația, preşedintele Iohannis s-a opintit într-o declaraţie (citez):
„Este un moment de bilanț, de rememorare a istoriei, este o invitație la a discuta cu responsabilitate despre prezent, dar este și un moment pentru a privi cu încredere în viitor”.
Avea şi preşedintele nevoie de o tranziţie de la sporturile de iarnă, la sporturile de vară. Aşa că i s-a oferit o festivitate şi prilej de acordat decoraţii. Să nu cumva să se piardă aura aceea de marţialitate pe care o capeţi numai atunci când cobori pe schiuri pe pârtiile Patriei. În timp ce Patria se sufocă cu masca trasă pe economile “sărakilor”.
Institutul se află în cel mai prost moment al său din cei 100 de ani de existență. Nu mai fabrică vaccinuri de aproximativ 10 ani, iar singurele produse lansate în această perioadă sunt câteva suplimente alimentare, precum cel comercializat pe diferite site-uri cu titlul “Sod natural Institutul Cantacuzino extract orz verde unic in lume”.
Unic în lume ca şi autismul acestor aflători în treabă zilele acestea la cârma Patriei.
La ora aceasta Institutul este doar un depozit al vaccinurilor produse de alţii. Asta după ce ani de zile a fost azvârlit, ca o pisică moartă, din poarta Ministerului Sănătății în cea a Ministerului Cercetării şi înapoi. Apoi a fost declarat serviciu economic de interes general. După care a făcut obiectul unui dosar al DNA. Nimeni n-a mai auzit ceva despre acel dosar.
Apoi au s-au scurs din puţul gândirii politicienilor tot felul de improvizaţii, printre care şi cea a unui parteneriat public – privat. Izvorâtorii acestei idei au fost ex-ministru al Sănătății Florian Bodog, secondat de Adrian Streinu-Cercel (actualmente senator PSD) și fostul ministru al Cercetării, Șerban Valeca.
În cele din urmă, Cabinetul Mihai Tudose a decis transferarea Institutului la Ministerul Apărării Naționale, sub pretextul posibilității finanțării din cele două procente din PIB angajate de România în cadrul NATO ca alocări anuale pentru Armată.
În 2018, prin Legea nr. 13, pentru managerul de la Cantacuzino au fost eliminate condițiile general valabile impuse la conducerea institutelor de cerectare, adică un anumit grad de cercetător și concursul, în baza unui articol nou, ce prevede (citez): “Institutul Cantacuzino are statut de unitate militară şi este condus de către un director general, cadru militar activ, numit de către ministrul apărării naţionale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi conform reglementărilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale.”
Trist este faptul că, la chermeza de joi, nici un oficial nu a spus nimic despre o eventuală producție de vaccinuri anti-Covid sub licență obținută de la companiile ce au dezvoltat aceste seruri foarte căutate și cu viitor, în condițiile în care se estimează că inoculările împotriva noului coronavirus ar putea deveni periodice, precum antigripalele. Mai ales că experții avertizează că pandemiile se vor succeda la intervale tot mai reduse, astfel încât crearea unei capacități de reacție rapidă ar fi tot mai profitabilă.
Din contră, autoritățile române au dat joi semnale că vor rămâne blocate în planurile vechi de dezvoltare ale Cantacuzino, fără a exloata oportunitatea oferită de pandemie.
“Le vom acorda tot sprijinul financiar şi decizional pentru a relua, în perioada următoare, producţia de vaccin tetanic şi gripal, dar şi a mult-aşteptatului Polidin“, a spus ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.
Săptămâna trecută, Cancelarul Angela Merkel declara că va propune liderilor UE discutarea unor soluții pentru producerea mai multor vaccinuri în blocul comunitar, problemele de ritm ale imunizării fiind generate de lipsa acestor capacități, nu de absența comenzilor. Citez: “Trebuie să plecăm de la premisa că virusul, cu mutațiile sale, ne va ține ocupați un timp, așa că problema se va prelungi dicolo de acest an”.
În februarie, premierul Cîţu ne zicea că a fost contactat de Comisia Europeană pe tema acestui subiect. „În urma unor întrebări adresate de Comisie”, a spus Florin Cîțu, Bucureștiul și-a exprimat „disponibilitatea de a produce vaccinul în România”. ”Am început discuțiile, am fost întrebați dacă dorim, dacă avem capacitatea, am spus da, așteptăm răspunsul Comisiei Europene în acest sens”, a adăugat Florin Cîțu.
Şi, de atunci, se tot aşteaptă. Şi vom mai aştepta încă vreo sută, două de ani, că nu-i nici o grabă. Decoraţii mai sunt, chermeze se vor mai organiza, cărămizi de bătut cu ele în piept se vor mai face.
Şi, gata!