Din oras

Jumătate din oraș este curățat și deszăpezit de Brantner Vereș. Ce se întâmplă cu cealaltă jumătate? Contractul cu Rosal nu poate fi prelungit la nesfârșit

Contractul cu Rosal Grup pentru curățenia stradală și deszăpezirea lotului II din Cluj-Napoca este prelungit în permanență din 2013 încoace, de când rezultatele licitațiilor sunt contestate pe bandă rulantă. În Cluj-Napoca există 1.143 de străzi betonate, asfaltate, nemodernizate și 93 de poduri și pasaje. Din numărul total de străzi, în lotul I sunt cuprinse 353 de străzi și trotuare. Suprafața totală pentru asigurarea serviciilor de curățenie stradală și deszăpezire este de 1,5 milioane metri pătrați.

Primăria Cluj-Napoca vrea să scape mai repede de lotul II din oraș și are în plan desemnarea unui câștigător în urma unei proceduri de achiziții publice, care este mult mai simplă decât o licitație. Va câștiga firma care se prezintă cu cel mai mic preț. Este posibil să fie Rosal Grup și astfel să se aplice zicala „la vremuri noi tot noi”?

Licitația pentru salubrizare stradală și deszăpezire în Cluj-Napoca este o adevărată epopee. Din 2013, Primăria Cluj-Napoca tot încearcă să atribuie cuiva contractul pentru cele două servicii, dar contestațiile și procesele în instanță au dus la nenumărate blocaje. Cumva, cu chiu cu vai, la finalul anului trecut a fost atribuit contractul pentru lotul II din oraș. Brantner Vereș a câștigat licitația pentru lotul II, din a treia încercare. Practic, Brantner Vereș continuă să asigure aceste servicii după ce tot ei au câștigat licitația din anul 2005, pentru lotul II. Valoarea contractului este de 17,2 milioane de euro și este valabil opt ani. Astfel, Brantner Vereș va ajunge să aibă contracte cu Primăria pe o perioadă de aproape 20 de ani. Contractul dintre cele două părți a fost semnat în 8 decembrie 2016 și expiră în 8 decembrie 2024.

Cartierele de care se ocupă Brantner Vereș sunt Someșeni, Bulgaria, Mărăști, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Iris, Dâmbu Rotund și zona centrală – parțial.

Dacă Primăria a “scăpat” cumva de lotul II, rămâne problema lotului I. În urma celei de-a treia licitații pentru salubrizare stradală și deszăpezire, după cum era de așteptat, au apărut contestații. Inițial, a fost desemnată câștigătoare firma Brantner Vereș pentru ambele loturi. Rosal Grup și RER Ecologic (participante și ele la licitația cu numărul trei) au depus contestații, dar au fost respinse de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Cele două firme nu s-au oprit aici și au mers în instanță. În octombrie 2016, Curtea de Apel Cluj a anulat doar rezultatul licitației pe primul lot. Deocamdată, lotul I este acoperit de Rosal Grup, dar prelungirea contractului expiră în octombrie 2017. Până atunci, Primăria Cluj-Napoca trebuie să rezolve cumva situația. În mod normal, se presupune că va fi organizată o nouă licitație, dar se pare că Primăria vrea să organizeze o procedură de achiziții publice pentru lotul I (Mănăștur, Zorilor, Plopilor, Gruia, Grigorescu și zona centrală – parțial). Valoarea contractului pentru lotul I este în valoare de aproape 18 milioane euro, pentru o perioadă de opt ani. Pentru patru ani, suma se reduce la jumătate.

Primăria Cluj-Napoca a pus în dezbatere publică „Studiul de oportunitate și alegerea modalității de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare stradală și deszăpezire a municipiului Cluj-Napoca, sector 1”. S-a pus problema dacă serviciile pentru lotul II să fie atribuite prin concesiune sau acord cadru. În urma unei analize SWOT, prezentată în studiu menționat anterior, conducerea administrației publice locale a decis ca serviciile de salubrizare stradală și deszăpezire să fie atribuite prin acord cadru pentru o perioadă de patru ani și organizarea unei proceduri de achiziții publice. Iată cum motivează Primăria alegerea unui contract cadru pentru următorii patru ani pentru lotul I, soluție diferită de cea pentru lotul II: „posibilitatea de a se finaliza procedura de achiziție și de a fi încheiat contractul subsecvent până la data expirării actualului contract (13.10.2017) este mai mare în cazul unui acord cadru; prin acord cadru se va obține selectarea unui prestator care să ofere prețul cel mai mic și prestarea serviciului în condiții de calitate”. Rămâne de văzut dacă și lotul II va fi asigurat tot de Rosal Grup, după organizarea procedurii de achiziții publice. Este foarte probabil ca ei să se prezinte cu prețul cel mai mic.

Istoria, pe scurt, a curățeniei stradale și deszăpezirii

-în anul 2005, Primăria Cluj-Napoca a delegat serviciul de salubrizare stradală și deszăpezire prin concesiune, în urma unei licitații deschise.

-din 14 octombrie 2005 până în 14 octombrie 2013, serviciile de curățenie stradală și deszăpezire au fost prestate în baza contractelor de atribuire a gestiunii serviciului public de salubrizare încheiate cu Rosal Grup (lotul I) și Brantner Vereș (lotul II).

-în 2013 a fost organizată prima licitație pentru desemnarea altor firme pentru următorii opt ani

-în perioada 2013-2016 au fost organizate trei licitații din cauza contestațiilor firmelor participante

-în decembrie 2016 contractul pentru lotul II, valabil până în 2024, a fost atribuit firmei Brantner Vereș și semnat de ambele părți

-lotul I este acoperit provizoriu tot de Rosal Grup pe baza prelungirii contractului vechi cu Rosal Grup, până în 13 octombrie 2017

-Primăria vrea acord-cadru pe patru ani pentru lotul I

Groapa de gunoi a Clujului, pe lista neagră la Bruxelles

Ministrul Mediului consideră drept iminentă deschiderea unui proces împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu a închis vechile gropi de gunoi.

Până acum, țara noastră nu a primit nicio condamnare pentru că nu a respectat legislația comunitară, dar pentru această neregulă este de așteptat o procedură accelerată, cu mari șanse de a plăti penalități.

Daniel Constantin, noul ministru al Mediului, a avertizat că România se confruntă cu o situație dificilă în privința gropilor de gunoi. Potrivit tratatului de aderare la Uniunea Europeană, pentru respectarea legislației privind depozitele de deșeuri s-a trecut la etapizarea închiderii vechilor gropi de gunoi, care nu mai corespund standardelor în domeniu.

Unele trebuiau închise încă din 2009, fapt care nu s-a întâmplat nici în prezent. România a beneficiat de noi eșalonări, pe care nu le-a respectat din nou. Pentru nerespectarea obligațiilor, Comisia Europeană (CE) a deschis o procedură de penalizare încă din 2007.

Ministrul Mediului a anunțat că sunt semnale că, la jumătatea lunii februarie, CE intenționează să trimită România în fața CJUE. Autoritățile comunitare iau în calcul aplicarea unei proceduri accelerate, astfel ca în șase luni să se termine procesul. În cazul în care țara noastră pierde procesul, există premisele de a plăti o amendă de 1,7 milioane de euro, plus penalități zilnice de întârziere ce pot varia de la câteva mii la zeci de mii de euro, până la conformare.

România stă foarte prost la capitolul managementul deșeurilor. Toate măsurile ce ar fi trebuit luate pentru aplicarea legislației au fost amânate de-a lungul anilor. Măsurile de conformare sunt foarte costisitoare, care ar trebui reflectate în tariful pe care populația trebuie să îl plătească, lucru care nu este dorit de autoritățile locale, responsabile în domeniu.

„Mai toți primarii se feresc de astfel de situații pentru a nu deranja cetățeanul votant. Nici populația nu răspunde apelurilor de a respecta anumite norme. S-a ajuns în situația ca doar 35 de județe să dispună de programe de management integrat al deșeurilor, dar numai într-unul singur să și funcționeze. Potrivit ministrului Mediului, situația s-a blocat atunci când a fost vorba de concesionarea serviciului de salubritate. Există și situații generate de fraudă, cum este cazul Clujului, unde nu s-a realizat nici investiția”, conform portalului Focus Energetic.

Autorizații pentru închiderea depozitelor neconforme

Conducerea Consiliului Judeţean Cluj a avizat pe 11 ianuarie cererile pentru emiterea autorizaţiilor de construire pentru lucrările de închidere a depozitelor neconforme de deşeuri Cluj-Napoca (Pata Rât), Gherla, Turda şi Huedin. Valoarea lucrărilor de închidere a acestor patru depozite este de 29 de milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, sumă din care aproape 80% este destinată închiderii gropii de la Pata Rât.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *