Județul Cluj, în topul cheltuielilor cu asistența medicală și cu dezinfecția. Ce nereguli a descoperit Curtea de Conturi

Curtea de Conturi a prezentat un raport privind modul în care au fost gestionate fondurile publice în starea de altertă. Județul Cluj se află în top în ceea ce privește cheltuielile cu asistența medicală iar municipiul Cluj-Napoca ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește cheltuielile cauzate de dezinfecția scărilor de bloc și achiziția de dezinfectanți. 

”Referitor la aspectele constatate în cadrul acestei acțiuni de control se poate afirma că, având în vedere contextul în care s-au derulat operațiunile, nu au existat erori grave, cu excepția modului de achiziție defectuos practicat de CN UNIFARM SA și care la data finalizării stării de urgență, înregistra stocuri de materiale foarte mari. Inexistența stocurilor de rezervă medicală a determinat achiziții la prețuri necompetitive și de la furnizori neverificați astfel că, deși au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri, deficitar și neeconomic. Procesul legislativ specific stării de urgență a avut unele lacune care s-au înlăturat „din mers”. Vidul procedural a fost resimțit în sistemul de sănătate și recunoscut, fapt pentru care, chiar în timpul stării de urgență s-a procedat la emiterea procedurilor operaționale specifice”; se artă în Raportul Curții de Conturi.

​Pe județe, valorile cele mai mari ale angajamentelor de cheltuieli în domeniul asistenței medicale s-au înregistrat la Municipiul București (178.517 mii lei), urmat de județele Bihor (66.623 mii lei), Timiș (45.188 mii lei), Cluj (43.381 mii lei), Arad (42.216 mii lei), Bacău (41.884 mii lei), Brașov (36.958 mii lei), Suceava (31.638 mii lei), Hunedoara (29.785 mii lei) și Constanța (28.923 mii lei). 

Valorile cele mai mari ale cheltuielilor cu dezinfecția se înregistrează la Municipiul București – 30.772 mii lei, județul Ilfov – 6.948 mii lei, județul Mureș – 5.253 mii lei, județul Cluj – 4.422 mii lei și județul Suceava – 3.763 mii lei. 

Cheltuielile evidențiate și raportate de entitățile verificate la acest capitol au fost efectuate pentru:

  • - achiziționare dozatoare de săpun/suporturi aseptice și substanțele igienizante aferente, care au fost instalate în spațiile publice comune, întocmindu-se PV de recepție semnate de reprezentanții asociaților de proprietari;
  • - achiziționare dozatoare de săpun și substanțe igienizante pentru sediul administrativ (atât pentru mâini, cât și pentru suprafețe);
  • - achiziționare atomizoare pentru dezinfectarea străzilor și dezinfectant pentru a fi pulverizat cu ajutorul atomizorului și cu autospeciala de stins incendii; - achiziționare instalație apă pe vidanjă tractată pentru spălat străzi;
  • - contractare servicii de dezinfecție pentru clădiri din patrimoniul unității (sediu primărie, școli, grădinițe, centre de zi, centre informare, etc), microbuze școlare, biserici, intrări în blocuri/locuințe colective.

În ciuda faptului că municipiul Cluj-Napoca se află în top în ceea ce privește cheltuielile cu dezinfecția au fost nenumărate plângeri din partea clujenilor privind modul în care s-a desfășurat dezinfecția blocurilor. 

Printre neregulile semnalate de Curtea de Conturi se regăsesc proasta comunicare cu Departamentul pentru Situații de Urgență, unde la debutul stării de urgență, conducerea IML s-a adresat DSU pentru obținerea materialelor de strictă necesitate, însă distribuirea echipamentelor s-a făcut în cantitate redusă după mari insistențe și o perioadă destul de îndelungată de timp, de aproximativ 3 săptămâni.

Spitalele clujene s-au confruntat cu o lipsă acută de maști și costume de protecție, pînă ce s-au mobilizat cei de la nivel central acestea au fost oferite datorită implicării societății civile. 

De asemenea, Spitalele clujene au achiziționat maști și echipamente de protecție la prețuri care au ajuns să fie și de 178 de ori mai mari.

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca este oferit drept exemplu pentru un număr de trei repere, respectiv combinezoane, masca chirurgicală cu elastic și masca FFP2. S-a constatat faptul că prețul de achiziție a produselor a evoluat diferit, având niveluri maxime în diferite perioade de timp. Prețul maxim la care spitalul a achiziționat combinezoane a fost de 78 lei/combinezon în 13.04.2020, de 3,5 ori mai mare decât prețul de achiziție din 09.04.2020, pentru ca în data de 14.04.2020 prețul să fie de 22,30 lei. Prețul de achiziție la măști chirurgicale cu elastic a fost fluctuantă, de la 0,08 lei/bucata la 14,25 lei/bucata, ceea ce reprezintă o creștere de 178,13 ori. Evoluția prețului de achiziție pentru masca FFP2 este oscilantă, prețul maxim de achiziție fiind înregistrat la mijlocul lunii aprilie, de 37,90 lei.

O altă neregulă semnalată de Curtea de Conturi este achiziționarea pe perioada stării de urgență a unor echipamente medicale destinate spitalelor din subordinea unităților administrativ-teritoriale, pentru care nu s-au întocmit documente de transmitere a dreptului de utilizare/proprietate, pentru a fi înregistrate în evidența operativă și cea contabilă a entității -Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca și UATM Cluj-Napoca;

La Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, potrivit analizei indicatorului privind serviciile spitalicești furnizate în regim de spitalizare continuă, respectiv numărul lunar de cazuri externate, s-a constat că în perioada ianuarie - martie 2020, a avut loc o evoluție ascendentă a numărului de bolnavi cronici internați. Începând cu a doua parte a lunii aprilie, pe fondul epidemiei de COVID-19 și a măsurilor luate pentru prevenirea și combaterea coronavirusului, în spital au fost internate numai cazuri de bolnavi diagnosticați cu virusul SARS-CoV-2, conform Ordinului nr. 555/2020. Potrivit reglementărilor legale, în perioada instituită privind starea de urgență, valoarea serviciilor medicale a fost decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate Cluj la valoarea contractată și nu la valoarea realizată, la care s-au adăugat și cheltuielile suplimentare efectuate pentru combaterea epidemiei, în special majorările salariale acordate personalului direct implicat în prevenirea și combaterea COVID-19 (stimulente de risc, ore suplimentare, personal angajat fără concurs pe perioadă determinată).

Județul Cluj - exemplu de bune practici

Un exemplu de bună practică îl constituie modul în care autoritățile publice locale și Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca, s-au implicat activ în gestionarea și suportul acordat în prevenirea și combaterea propagării infecției cu COVID-19. Astfel, Universitatea a pus la dispoziția autorităților publice spațiile de cazare aflate în proprietatea sa pentru cazarea personalului medical, asigurând astfel, gratuit, 43 de camere. În acestea au fost cazate 137 persoane, suportând integral costurile pentru utilități, întreținere și reparații aferente acestor spații. 107 De asemenea, este de remarcat modul în care autoritățile publice locale ale municipiului Cluj-Napoca au colaborat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, care a asigurat cazarea gratuită a unui număr de 121 persoane în imobilul aflat în proprietate, respectiv Clinica de Medicina Muncii.

 

Adauga comentariu