Judecătorul clujean Cristi Dănileț: Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Pe site-ul Curs de Guvernare, judecătorul clujean Cristi Danileț, fost membru al CSM, face o analiză a OUG de modificare a Codului Penal. Cristi Danileț a avut amabilitatea ca, într-o intervenție telefonică avută ieri seară la emisiunea ÎN VIZOR de la televiziunea NCN, să detalieze această temă pe înțelesul telespectatorilor postului. Ziar de Cluj i-a preluat punctul de vedere ca parte a procesului de informare corectă a cititorilor săi cu privire la acest subiect (sublinierile aparțin redacției).

“În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;

în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. conflictul de interese. Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la pare, nu vei comite vreo infracțiune;

în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. șoferii băuți

se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. denunțul Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament. OUG a fost depusă ieri (marți – n.r.) la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la C.pr.pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la C.pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C.pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)

Concluzii:

OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;

Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.”

Comentarii

Caius

03.02.2017 14:51

Cea cu "principiul aplicarii legii penale mai favorabile" o stiam, dar nu credeam ca se aplica si retroactiv....:( 

Albert

03.02.2017 12:01

Vor face contestatie la executare si vor fi puse in libertate pentru ca executa o pedeapsa care nu mai exista. Se aplica legea penala mai favorabila. 

RALUCA

03.02.2017 17:16

Si totusi, d- nule Danilet, as avea si eu o precizare referitor la legea penala mai favorabila, principiul fiind aplicabil in masura in care vorbim de o lege constitutionala si nu de o reglementare care este vaduvita de acest atribut. In opinia mea principiul este perfect aplicabil cand avem de- a face cu legi penale constitutionele si nu reglementari care nu au acest atribut. Legea penala mai favorabila trebuie aplicata in masura in care avem de- a face cu legi constitutionale, nu lovite de neconstitutionalitate. Cred ca asta trebuie sa fie interpretarea pe care legiuitorul a stipulat- o. Prin urmare mingea este pe terenul CCR.

Maria

03.02.2017 19:28

Prejudiciu de până la 200000 nu este considerat abuz în serviciu, dar poți fi încadrat la furt, delapidare, înșelătorie, etc și răspunzi un fața legii pentru asta. Oamenii înțeleg că poți să furi până la 200000 și nu pățești nimic. Să li se explice!!!!!

Razvan

03.02.2017 23:04

Eu am inteles ca abuzul in serviciu care produce un prejudiciu sub 200000 de lei nu mai este caz penal, iar faptele pe care le enumeri tu ( furt, delapidare, inselaciune ) sunt  toate aflate sub incidenta legii penale, deci abuzul in serviciu este altceva decat furtul, delapidarea sau inselaciunea.

pupeza

04.02.2017 10:54
Abuzul în serviciu (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. Detalii: http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-297 Înşelăciunea Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Eu

03.02.2017 22:53

Mai fratilor...   In ce tara traim ?!  Domnule Vasilica !!!  Intrebati unde este urgenta OUG-ului ??Art. 297 Cod penal a fost declarat neconstitutional prin Decizia CCR nr. 405 din 15 iunie 2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016.Conform Art. 31 (3) din Legea 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei: “Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale, daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.”Practic, prin decizia 405/2016, Curtea Constitutionala a nascut pentru Guvern si Parlament obligatia de a pune in acord textul art. 297 Cod penal privind infractiunea de abuz in serviciu cu prevederile deciziei Curtii si ale Comisiei de la Venetia, stipulate in dispozitivul si motivarea deciziei CCR. Acest lucru nu s-a intamplat pana la Guvernul Grindeanu (la 6 luni dupa publicarea deciziei CCR) – ceea ce conduce la concluzia ca potrivit Legii 47/1992 infractiunea de abuz in serviciu data de art. 297 Cod penal si-a incetat efectele juridice la 23 august 2016.

Soso

04.02.2017 00:46

Domnule judecător si cititori... TOATE legile speciale au fost modificate sau completate prin OG sau OUG... Oare cand erati la csm nu se modificau asa.... Cata ipocrizie domnilor...

Soso

04.02.2017 00:48

Si unde este abuzul in serviciu .... sub pragul de
aprox.45.000 euro...

Toma

04.02.2017 01:22

Daca ai fi vrut sa fi riguros, chiar daca e greu azi pentru cei din magistratura si avocatura, ai fi publicat textul pe care il analizezi atat de pasional!

Dragos

04.02.2017 03:01

Maria,cred ca trebuie sa incerci tu sa intelegiDaca se fura sub 200 NU MAI ESTE INFRACTIUNE.deci te duci in civil. Pentru civil trebuie sa intrunesti alte conditii. Lumea renunta de multe ori la procesele civile pentru ca le considera costisitoare si pierdere de timp si nervi. Plus ca poti fi amenintat ulterior sa-ti retragi plangerea civila. In penal procesul continua indiferent daca se retrage plangerea. Si in primul rand de ce trebuia pusa limita de 200.000 ???? De ce nu 9999999 roni sau 100 sau 1000 roni? A visat cineva suma aia si a zis ca aia e. Cu 200.000 euro iti poti lua un apartament. Daca furi un apartament de la cineva mie imi suna a infractiune, nu?

Vlad

04.02.2017 11:33

Salut,Tot ce se intampla cu aceasta OUG ne v-a afecta atat de tare incat ne vom plange de mila! Ce este si mai dureros este faptul ca afectam viitorul copiilor nostrii! Lumea pe buna dreptate este revoltata si iesirea in strada este evidenta.OUG trebuie suspendata inainte de 11 Februarie 2017!Un alt aspect pe care eu il consider foarte important ( cazul in care OUG este suspendata ,mergem mai departe ) esta faptul ca banii furati de acesti infractori sa fie recuperati! Aceste sume de bani provin de la noi cei care muncim si platim impozite si taxe! Tara a ajuns in probabil in cea mai neagra perioada din cauza prejudiciilor aduse statului de acesti corupti si infractori!Suntem in strada atat timp cat lucrurile nu se schimba!O zi buna! 

papici

04.02.2017 17:26
Nu fi naiv.Nu ordonanta ii scoate in strada ci manipularea lui Johanis.Ca dovada, ca nu se vor opri pana, nu iau bataie de la jandarmi, pentru miting politic neautorizat.

Mircea Ionescu

05.02.2017 22:45

Intr-adevar de mult timp spun ca una din categoriile profesionale cele mai "nocive" in societatea moderna este aceea a juristilor. Evident ca in toate meseriile sunt oameni competenti sau mai putin, in toate meseriile sunt hoti si oameni corecti, dar in tagma asta juridica se fac bani buni, dreptatea de costa. Pana la urma oamenii simpli sunt total dependenti de acesti juristi, practic un analfabet dpdv juridic depinde 100% de onestitatea juristului, care te poate baga in inchisoare chiar fara sa afli, sau sa te imbogateasca fara sa ai un ban in buzunar.Dar cand faci aceasta meserie intro functie publica parca ticalosie este si mai mare. Analiza pe text pare impecabila, cu toate ca vad ca sunt multe observatii foarte pertinente. Ce nu spune domnul Danilet.Constitutia textual spune: Deciziile Curtii Constitutionale(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi incetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale dacă, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.1) Daca Parlamentul sau Guvernul isi faceau treaba in 2016 nu mai era necesara emiterea acestui OUG de actualul Guvern. Adica punerea in acord cu decizia se face pana in 45 de zile, deci trebuia facuta cand s-a dat decizia CCR caci altfel inceteaza efectele juridice2) Textul constitutie spune clar ca "Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei." Deci si Guvernul o poate face. Avand in vedere termenul de 45 de zile Guvernul are la dispozitie OUG-ul. Daca ar apela la lege ... in Parlament nu trece o lege nici macar in trei luni in cel mai fericit caz3) De asemenea ce nu mai spune domnul, un OUG trebuie dezbatut obligatoriu in Parlament in maximum 60 de zile, dar se poate face si in 10 - 14 zile. Deci toate observatiile domnului Danilet, unele foarte pertinente se puteau face in Parlament, daca nu gresesc chiar de CSM, DNA sau Procurorul General. Exact cum eu ca simplu/mic lider de sindicat am depus amendamente si am reusit sa maresc niste salarii. SAU ca Parlamentul ar putea sa o respinga daca nu se justifica urgenta.4) Nu spune, un subiect pe care pe mine ma intereseaza, daca ABUZUL IN SERVICIU mai este prevazut in codul penal incepand din luna August 2016, in urma Deciziei CCR in cazul Alina Bica. Cate dosare se anuleaza si daca cei care-l fac mai pot fi acuzati azi, sau pana va apare noua lege. Eu zic ca doar si pentru acest articol era justificata OUG.

interworldjustice

13.04.2017 18:28

 10 x Cristi Danilet + 2 x Liviu Alexa si garantez ca tara asta se face bine in cel mai scurt timp .

Adauga comentariu