Judecătoarea Sorina Siserman a scăpat rușinos de plagiat

Conform gazetadecluj.ro, î n urmă cu mai bine de 10 ani, Sorina Sierman, judecător la Curtea de Apel Cluj şi-a obţinut doctoratul prin lucrarea intitulată ”Infracţiunea şi pedeapsa în dreptul penal român; de la codul penal din 1864 la cel din 1937”. Numai că, cunoscuta judecătoare a apelat la metoda copy-paste pentru a-și redacta teza de doctorat. Dovezile au fost publicate în urmă cu doi ani de către Gazeta de Cluj, dovezi care atestă că magistratul a folosit paragrafe integral copiate din Istoria Dreptului Românesc. De asemenea, tot în anul 2016, la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a înregistrat o sesizare referitoare la teza de doctorat a doamnei Sorina Siserman, sesizare care în urmă cu câteva luni s-a soluționat.

Sorina Siserman a trecut de-a lungul carierei sale prin mai multe situații care i-au pătat reputația. După ce a încălcat mai multe legi, recunoscând ulterior că este vinovată, judecătorul s-a aflat în mjlocul unui scandal privind teza sa de doctorat, fiind cercetată pentru plagiat și fraudă academică.

Gazeta de Cluj a intrat în vara anului 2016 în posesia unor dovezi care atestă că Sorina Siserman a folosit paragrafe integral copiate din Istoria Dreptului Românesc. De menționat faptul că lucrarea de doctorat este un criteriu important de diferențiere între cei cu studii superioare.

Fragmente să nu se prindă comisia

În urmă cu 10 ani, Sorina Siserman şi-a obţinut doctoratul prin lucrarea intitulată ”Infracţiunea şi pedeapsa în dreptul penal român (de la codul penal din 1864 la cel din 1937)”, însă această lucrare reprezintă o colecție de citate din opere consacrate precum Istoria Dreptului Românesc sau Tratat de Drept și Procedura Penală a profesororului Ion Tanoviceanu, spun autorii sesizării.

Spre exemplu, paragraful ”Calea urmată de legiuitorul român a fost aceea a tiersajului. Proprietăţile funciare au fost scindate în două părţi şi anume: o treime a fost declarată proprietatea absolută a fostului proprietar, privată de orice drepturi de folosinţă ale ţăranilor, iar două treimi au fost apreciate ca fiind proprietatea deplină a foştilor clăcaşi cărora, astfel, li s-a recunoscut dreptul de proprietate”, este un fragment plagiat din Istoria Dreptului Românesc, vol II, Partea II, pag 19-20.

Lucrarea judecătorului continuă preţ de câteva rânduri cu un paragraf personal, pentru a induce în eroare evaluatorul, iar următoarea propoziţie este, din nou, copiată din aceeaşi carte menţionată mai sus, astfel:

„Ţăranilor li s-a dat o unică parte din terenul la care aveau dreptul, fiind obligaţi ca, în termen de 15 ani, să plătească pentru a se răscumpăra o sumă variind între 51,36-122 lei, după cursul visteriei”.

Reamintim că aceasta nu foloseşte informaţiile din carte pentru a cita din lege, ci copiază interpretarea şi şi-o însuşeşte, adăugând ici-colo şi o propoziţie autentică .

Sorina Siserman, cerectată pentru plagiat și fraudă academică

În 15 septembrie 2016, la Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNARDCU), Roxana Soare, expert UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Suoperios a Cercetării, Dezvoltării și Inovării) a făcut o sesizare referitoare la teza de doctorat a doamnei Sorina Siserman cu titlul ”Infracţiunea şi pedeapsa în dreptul penal român; de la codul penal din 1864 la cel din 1937”, sesizare ce a fost înregistrată la UEFISCDI în august 2016, în vederea demarării procesului de analize și soluționare a acesteia.

Prin această sesizare UEFISCDI a solicitat CNARDCU să constate ”nerespectarea standardelor de calitate și etică profesională, inclusiv existența-fraudei academice (plagiat), cu privire la teza de doctorat cu titlul ”Infracţiunea şi pedeapsa în dreptul penal român; de la codul penal din 1864 la cel din 1937”, a doamnei conf. univ. dr. Ssierman Sorina, având titlul de doctor eliberat la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca”.

Din analiza lucrării și compararea acesteia cu alte opere din domeniu, CNARDCU spune că ”a reieșit cu puterea evidenței că teza este în covârșitoare măsură copiată din alte lucrări științifice, cu precădere cu neindicarea sursei”.

În acest sens, CNARDCU a arătat că în lucrarea judecătorului Sorina Siserman sunt copiate pasaje semnificative din mai multe lucrări, dovezi care au fost anexate sesizării. Cele mai multe pasaje au fost copiate din Istoria Dreptului Românesc (vol. I și II), ed. Acad. RSR), Gh. Conț, Instituții Medievale Românești, ed. Acad. RSR, 1969 sau din Ion Tanoviceanu – Tratat de Drept și Procedură Penală (vol. I-III).

”Apreciem că lucrarea d-nei Siserman Sorina reprezintă fraudă academică (plagiat), nu respectă etica cercetării, nu are un plan de cercetare structurat sau coerent, nu prezintă niciun element de noutate în domeniu și lipsește orice contribuție a autorului (teza de doctorat fiind prepoderent copiată din alte opere de specialitate)”, se mai arată în sesizare.

Față de aceste considerente, CNARDCU a solicitat ca Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS) luarea măsurilor prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011, în sensul retragerii titlului de doctor acordat d-nei Siserman Sorina.

Decizia CNATDCU

În 22 mai 2018, CNATDCU a dat o decizie finală și a hotărât ca titlul științiic de doctor al Sorinei Siserman să fie menținut. Asta, după ce membrii Consiliului General CNATDCU au votat respingerea sesizării depuse la UEFISCDI din august 2016 și ”rezoluția de menținere a titlului științific de doctor”. Din totalul de 54 de membrii, 31 de voturi au fost ”pentru” și 2 voturi de ”abținere”, ceea ce indică faptul că 21 de membrii au votat ”împotriva” Sorinei Siserman.

Decizia este însoțită de semnătura vicepreședintelui Consiliului General al CNATDCU, prof. univ. dr. Horia Iovu și consilierului juridic, Florin Mănuc.

Sorina Siserman în incompatibilitate

Gazeta de Cluj a mai semnalat un caz în care Sorina Siserman încălca legea. Atunci, magistrata şi-a recunoscut vina şi dramatic s-a pus ”la dispoziţia” organelor de cercetare abilitate, însă nu s-a întâmplat nimic. La vremea aceea, în 2013, Sorina Siserman, aflată pe funcţia de preşedinte a Tribunalului Cluj se află într-o stare de incompatibilitate care i-ar fi putut încheia cariera. În urma unei sesizări pe care jurnaliștii au primit-o pe adresa redacţiei, aceștia au  realizat că şefa Tribunalului încalcă atât hotărâri ale CSM, cât şi legi ale României, fiind pasibila pentru excluderea definitivă din magistratură. Siserman este în acelaşi timp şi judecător şi conduce şi un departament de la Universitatea Dimitrie Cantemir, fapt care încalcă hotărârea CSM 821 din 2008. Gazeta de Cluj a solicitat atunci inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar şi Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) să se autosesizeze şi să ia act de măsurile ulterioare.

Un alt lucru ciudat este că Sorina Siserman nu avea declarat niciun venit de la Universitatea Dimitrie Cantemir pentru funcţia pe care o deţinea. Ulterior, Sorina Siserman şi-a recunoscut vina: „Mi se reproşează că, în calitate de judecător, nu puteam deţine o funcţie de conducere la facultate. Adevărat, dacă aş fi ştiut de această hotărâre, bună sau rea, aş fi respectat-o! Nu am ştiut de ea şi prin urmare sunt vinovată. Trebuia să ştiu despre conţinutul ei chiar dacă pe ordinea de zi apărea la punctul respectiv un titlu din care nu am dedus că ar putea să-mi afecteze cariera (Solicitarea petentei Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiş” Arad). Trebuia să urmăresc momentul afişării hotărârii, indiferent de timpul scurs între data adoptării şi data publicării”, se arată în declaraţia publică dată atunci de aceasta.

Chiar dacă atunci, Sorina Siserman și-a recunoscut vina, se pare că în cazul tezei de doctorat nu și-a asumat faptul că a plagiat, în ciuda dovezilor expuse de către experți. Inclusiv o parte din membrii consiliului CNATDCU au scăpat-o pe Sorina Siserman de o răspundere în fața instanței. De menționat faptul că dacă decizia CNATDCU era nefavorabil Sorinei Siserman, ar fi însemnat o posibilă demisie și o încheiere a carierei acesteia, pe motiv că ar fi ajuns ilegal în funcție.

Adauga comentariu