In vizor

Istoria Clujului, măcelărită cu acordul Primăriei

Cel puțin două șantiere din oraș, care „calcă în picioare” vestigii arheologice de o importanță deosebită, au primit autorizație de construcție într-un mod dubios, care ridică semne de întrebare. Acest lucru îl spun istoricii din oraș, care nu înțeleg cum poate conducerea Primăriei să dea undă verde pentru astfel de proiecte. Ziar de Cluj a scris în detaliu despre construirea hotelului de pe strada Avram Iancu și clădirea de birouri de pe Virgil Fulicea, două proiecte de acest gen.

Directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj Napoca, George Cupcea, consideră că principalii vinovați pentru aceste situații sunt angajații Primăriei care aprobă autorizațiile de construcție în ciuda dovezilor existente privind vestigiile arheologice.

Problema nu este faptul că se construiește, însă nu știu cum a primit autorizație să lipească noua construcție de zid (referire la proiectul de pe strada Virgil Fulicea – n.red.). Situația este la fel și pe Avram Iancu. Ei primesc aceste autorizații de construcție. Aici este problema.Trebuie văzut de ce le primesc. Și pe Virgil Fulicea și pe Avram Iancu nimeni nu i-a întrebat nimic, au primit direct autorizațiile. Cum pot cei de la Comisia de Monumente să aprobe un proiect în care o clădire este lipită de un zid care era vizibil?”, a declarat George Cupcea.

Citește și:

Descoperire arheologică UNICĂ în Cluj-Napoca, pe șantierul unei clădiri de birouri. Primăria a dat autorizație de construcție fără să ceară și o cercetare arheologică – FOTO & VIDEO

Vorbim în astfel de situații și despre măcelărirea unor vestigii arheologice foarte importante, dar și despre influența negativă asupra turismului. Istoricii consideră că sunt afectați atât clujenii cât și turiștii care din cauza unor interese private au accesul blocat la vestigii arheologice deosebite, din epoca romană sau medievală. Orașul ar putea deveni mult mai atractiv și ar putea crește numărul destul de mic al turiștilor dacă autoritățile locale ar ști sau ar avea interesul să valorifice aceste descoperiri.

”În cazul construcției de pe strada Virgil Fulicea, investitorul privat își ridică clădirea, a retras parțial proiectul pentru a se vedea zidul, dar accesul acolo va fi restricționat. În plus, cea mai importantă descoperire de acolo sunt cele trei rânduri de piatră romană ce se află în subteran și care nu vor fi deschise publicului. Se putea face un scuar, vestigiile puteau fi protejate și deschise spre vizitare pentru că oricum nu mai avem sector de zid decât la Bastionul Croitorilor”, a subliniat Cupcea.

Citește și:

Construcția hotelului de pe Avram Iancu continuă. Zona este de însemnătate istorică. Municipalitatea este somată să intervină

Directorul adjunct al MNIT are și o sugestie pentru Primăria Cluj-Napoca, respectiv cooptarea în cadrul direcțiilor de specialitate a absolvenților Facultății de Istorie care ar putea face munca de documentare, astfel încât autoritățile să nu mai fie luate prin suprindere de descoperirile arheologice de la fiecare investiție majoră. În același timp, aceștia s-ar asigura că informează Comisia de Monumente privind existența unor vestigii înainte ca aceștia să autorizeze construcții care limitează accesul publicului.

”Mai avem foarte mult de învățat. Primăriile din orașele europene au departamente de Cultură, de arheologie și de monumente cu zeci de angajați. Noi avem foarte mulți absolvenți la Facultatea de Istorie, arheologi, specialiști în monumente care nu au job. Sunt oameni tineri care ar putea să se plimbe toată ziua prin oraș, să documenteze, să se ocupe de aceste situații. Nu suntem pregătiți să gestionăm astfel de situații. Am senzația că de fiecare dată când apare ceva, lumea se uită la arheologi ca și cum ar avea ceva împotriva dezvoltării orașului. E păcat de aceste vestigii. Acum în secolul XXI nu le putem valorifica”, a afirmat George Cupcea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *