Iohannis: România este „puternic angajată în lupta împotriva discriminării, promovând incluziunea socială”. În Cluj, administrația liberală acceptă izolarea romilor la Pata Rât

În contextul comemorării Holocaustului Romilor, președintele Klaus Werner Iohannis a transmis un mesaj, corect din punct de vedere politic, apreciind că e necesară păstrarea memoriei victimelor și a eforturilor de combatere a antisemitismului, xenofobiei și negării Holocaustului, subliniind că România „este puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială”. Din nefericire, discursul prezidențial are prea puțin de-a face cu realitatea, cu situația concretă a Clujului PNL-ist, unde de peste 10 ani, sute de familii de romi au fost strămutate dintr-un loc într-altul, sub același cer toxic din Pata Rât, încă de pe vremea continuatorului lui Emil Boc pe cale administrativă, fostul primar Sorin Apostu și până în prezent, iulie 2020, situația acestor oameni a rămas neschimbată.

„În ceea ce privește comunitățile de romi, țara mea este puternic angajată în lupta împotriva discriminării, urii și marginalizării, promovând incluziunea socială.

Aducerea-aminte devine mai puternică atunci când este completată de acțiuni ferme de protejare a diversității, toleranței și drepturilor omului”, afirmă Iohannis în discursul susținut cu prilejul Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, redat pe pagina oficială a administrației prezidențiale.

Mesajul președintelui Klaus Iohannis, transmis cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor poate fi consultat integral aici.

Fața europeană a Clujului, umbrită de Pata Rât

Din păcate, discursul președintelui Klaus Werner Iohannis are prea puțin în comun cu situația reală a romilor din unul dintre cele mai dezvoltate orașe ale țării și din regiune, cu administrație liberală, unde o comunitate semnificativă de romi a fost izolată la Pata Rât de mai bine de 10 ani de zile, de la strămutarea forață de pe strada Coastei a zeci de familii și sute de romi.

Sub o formă sau alta, dincolo de încercările timide ale administrației Boc de a îmbunătăți condițiile de viață ale acestor oameni, prin definiție marginalizați și izolați la propriu la Pata Rât, prin intermediul programului de sprijinire a plății chiriilor ori prin acordarea de locuințe sociale, măsuri ce au în vederea integrarea acestora în comunitatea multi etnică a Clujului, politicile coordonate de Primărie sunt prea puțin sociale și mult mai puțin funcționale.

În 17 decembrie 2010, 350 de persoane au fost mutate forțat de pe strada Coastei în barăci improvizate în apropierea rampei de gunoi. Din cele 76 de familii evacuate, 40 de familii au primit câte un modul, adică o cameră de 16 metri pătrați, iar 36 de familii nu au primit nimic, doar un teren gol pe care li s-a spus să își construiască ceva. Totul a avut loc în plină iarnă, cu doar 7 zile înainte de Crăciun. De atunci, și alte familii au fost evacuate forțat și mutate la Pata Rât.

Anual acești oameni solicită primăriei să îi ajute să iasă dintre gunoaie, mizerie și șobolani. Copiii lor sunt expuși la boli, le este greu să ajungă la școală. Măsurile luate de primărie nu rezolvă cu adevărat această problemă.

În noiembrie 2019, un grup de 50 de familii din Pata Rât acționau Primăria Cluj-Napoca în judecată din cauza condițiilor inumane, cu un spor de toxicitate evident în cazul locuințelor amplasate în vecinătatea gropii de gunoi de la Pata Rât.

CITEȘTE ȘI: Autoritățile clujene, acționate în judecată de 50 de familii din Pata Rât pentru condițiile inumane: „Trebuie aduse în fața legii și făcute răspunzătoare!”

Zece ani mai târziu după mutarea romilor, acești oameni locuiesc în continuare la câteva sute de metri de munți de gunoaie și lichide toxice. În 2015 rampa veche s-a închis, dar nu este ecologizată nici azi. Tot atunci, autoritățile au deschis două rampe noi. În 2019 una dintre ele s-a extins la cinci platforme. Rampa de deșeuri industriale periculoase din zonă are autorizație valabilă până în 2022. Aceasta este o dovadă clară de rasism de mediu. Autoritățile clujene au trimis persoanele de etnie romă să locuiască la periferia societății, printre deșeuri, acolo unde nu există nici școli nici spitale, acolo unde aceste persoane nu pot fi văzute și auzite.

Un număr de 50 de familii din Pata Rât, alături de Fundația Desire, au dat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. în privința condițiilor de locuire de la Pata Rât. Putem afla în curând dacă se poate locui în mediul toxic din aria rampelor de deșeuri.

Primăria și autoritățile clujene au promis în nenumărate rânduri că vor soluționa această criză. S-a anunțat închiderea și ecologizarea vechii rampe, precum și construirea de rampe noi, curate și ecologice, dar ineficiența și nepăsarea și-au spus cuvântul.

Ziar de Cluj a reflectat în repetate rânduri situația romilor de la Pata Rât, a familiilor evacuate forțat de autoritățile clujene, lipsa programelor sociale și disfuncționalitatea acestora.

Din nefericire, în continuare, tema incluziunii sociale și a eforturilor de combatere a discriminări par să reprezinte teme și subiecte bune pentru discursurile public ale oficialilor, luări de poziție care sunt corecte din punct de vedere politic, dar care nu corespund nicicum realității concrete și imediate.

Iar exemplul negativ al Clujului în acest sens este dublat de alte administrații mai mult sau mai puțin liberale, unde comunitățile de romi continuă să fie evacuate forțat, marginalizate și neglijate, recuperate doar în context electoral.

CITEȘTE ȘI: Romii sunt pregătiți să se mute în cartierele din Cluj-Napoca. Cum îi vor primi oamenii din oraș? - VIDEOREPORTAJ

REMINDER: În 2017, alte 6 familii de romi au fost mutate în Apahida. 

Situația comunității romilor de la Pata Rât a fost agravată de contextul pandemiei de coronavirus. Pentru ei, lucrurile se schimbă în bine într-un ritm extrem de încet, anevoios.

Dar tema incluziunii romilor continuă să figureze drept un real succes pe agenda politicienilor români, fie ei locali ori din aparatul central, subiecte corecte din punct de vedere politic, dar rupte de realitate.

CITEȘTE ȘI: Parlamentul European a premiat, ca activistă europeană pentru dreptul la locuire, pe clujeanca Linda Greta, evacuată în 17 decembrie 2010, de pe strada Coastei, de "funăria" municipiului Cluj-Napoca

 

 

 

Adauga comentariu