Învățământul profesional - între finanțarea privată și metehnele românești

Sistemul românesc de educație este confruntat cu o provocare veche: învățământul (profesional) dual, o formă de educație care nu a fost incorporată în mod coerent niciodată în învățământul românesc. Din contra, învățământul dual reprezintă doar niște date statistice într-un tabel mai amplu, iar această formă de pedagogie a fost sabotată în mod sistematic de-a lungul anilor.

Care este raportul dintre agenții economici și beneficiarii finali ai învățământului dual? Este inserția pe piața muncii mai facilă pentru absolvenții acestui tip de învățământ? De ce învățământul profesional este subminat, iar studiile (teoretice) universitare sunt prezentate drept singura formă de succes pentru a accede pe piața muncii?

Învăţământul profesional şi tehnic (IPT) merită resurse mult mai mari decât cele care sunt alocate în prezent, iar una dintre problemele acestui sstem se referă la slaba pregătire a profesorilor, conform unui raport al Coaliţiei pentru Educaţie, în care se precizează că prioritatea IPT este conservarea joburilor dascălilor, nicidecum educația axată pe rezultate.

“Lipsa de calitate în pregătirea elevilor, cauzată de slaba pregătire a profesorilor, curriculum, dotări şi practică inadecvate; Pierderea unor generaţii întregi de elevi, suprapusă perspectivei demografice negative a României şi migraţiei externe crescânde, contribuie la agravarea crizei forţei de muncă; Extinderea rolul şi obiectivelor învaţământului obligatoriu pentru a cuprinde formarea caracterului şi dezvoltarea competenţelor socio-emoţionale”, acestea sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă Învățământul profesional și tehnic, conform Federației Coaliției pentru Educație (FCPE).

(Raportul integral poate fi consultat aici).

Ce este învățământul dual?

Învățământul dual reprezintă o formă de organizare a învățământului profesional cu următoarele caracteristici:

a) este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;

b) asigură oportunităţi sporite de educaţie şi formare profesională pe baza unui contract de parteneriat şi a unor contracte individuale de pregătire practică, prin pregătirea practică organizată în răspunderea principală a operatorilor economici;

c) operatorii economici asigură pregătirea practică a elevilor, bursă la nivelul celei acordate din  fonduri publice şi alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;

d) facilitează implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ partenere.

Doar că de la teorie la practică este cale lungă…


Învățământul profesional și tehnic, al cărui scop este de a oferi o calificare profesională elevilor, nu reprezintă decât  “o minciună construită pentru a da țării cât mai mulți studenți sau cel puțin candidați care ar putea să acceseze studiile superioare”, după cum afirmă Daniela Vișoianu, președintele FCPE. 

Peste 50% dintre elevii unei generații urmează Învățământul profesional și tehnic (IPT), susțin reprezentanții FCPE. După ce Ecaterina Andronescu a golit școlile de arte și meserii și a relocat cifra de școlarizare liceelor tehnologice, elevii s-au trezit pe o rută profesională care se încheie cu Bacalaureatul.

Așa se face că “doar puțin peste 20% dintre elevii unei generații ajung de fapt la facultate, în timp ce o pondere foarte mare a fiecărei generații nu este sprijinită în a-și atinge potențialul real”, adaugă sursa citată.

O altă problemă semnalată de Federaţia Coaliţiei pentru Educaţie este lipsa unei legături între învăţământul profesional şi tehnic şi piaţa muncii: 

„Lipsa de legătura între IPT si piaţa muncii şi necorelarea cu priorităţile economice ale României. Prioritatea actuală în IPT este mai degrabă în sensul conservării locurilor de muncă ale cadrelor didactice, decât în sensul corelării cu nevoile de calificări din piaţa muncii sau cu nevoile de formare şi creştere ale elevilor”, se arată în studiu.

De asemenea, raportul mai susţine că o altă problemă a învăţământului profesional şi tehnic este percepţia şi imaginea negativă a acestuia în rândul părinţilor si elevilor.

“Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului de educaţie din România pentru că sunt singurii elevi de la care cerem două lucruri: cerem să ia bacalaureatul şi cerem să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, cei de la profesional termină doar cu calificare de nivel 3. Din punctul meu de vedere este o minciună construită pentru a da ţării cât mai mulţi studenţi sau cel puţin candidaţi care ar putea să acceseze studiile superioare”.

Învățământul profesional/dual în Cluj

În anul şcolar 2017-2018, la nivelul judeţului Cluj au fost formate zece clase de învăţământ profesional dual, cu un număr total de 247 de locuri, număr ce a plasat judeţul nostru între primele cinci din ţară.

O dezvoltare a învățământului dual este caracteristică județelor Brașov, Hunedoara, Alba. 

La nivelul județului Cluj, pe parcursul anului școlar anterior, şapte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu 21 de operatori economici din judeţul Cluj au oferit 247 locuri, în domenii de calificare precum: construcţii, instalaţii şi lucrări publice; electric; electromecanică, automatizări; industrie alimentară; industrie textilă şi pielărie; mecanică; turism şi alimentaţie.

Cele zece clase de învăţământ profesional dual au început să funcționeze la Colegiul Tehnic „Raluca Ripan”, Colegiul Tehnic „Napoca”, Liceul Tehnologic Reformat, Colegiul Tehnic Energetic, Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” – din Cluj-Napoca, respectiv Colegiul „Emil Negruţiu” din Turda şi Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” din Câmpia Turzii.

Încă din octombrie 2017, Inspectoratul Școlar Județean Cluj a anunțat calendarul etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare pentru anul școalar 2018-2019.

”În anul școlar 2018-2019 s-au înscris un număr de 377 de elevi. 

Este vorba, evident, despre o chestiune de mentalitate: una dintre probleme este reprezentată de faptul că învățământul profesional a dispărut timp de 7 ani de zile, iar împreună cu cei 3 ani, până când a terminat prima generație, au fost 10 ani în care n-am avut absolvenți de învățământ profesional, decât de 2 ani.

Iar învățământul profesional de 2 ani nu era dorit prea mult de agenții economici, întrucât este vorba de săptămâni de practică, de program și tocmai din această cauză s-a revenit la învățământul professional de 3 ani, ceea ce este un lucru foarte bun.

Referitor la inserția pe piața muncii, deocamdată putem discuta doar de învățământul profesional, nu și despre cel dual, până când nu vom avea prima generație de absolvenți. Atunci vom putea urmări câți dintre ei se angajează.

La prima vedere, în cazul învățământului profesional, la prima generație, care a absolvit anul trecut, rezultatele sunt pozitive, în sensul că 55% dintre absolvenți s-au angajat în profilul în care s-au pregătit. Iar diferența de 45% este reprezentată de cei care și-au continuat studiile în învățământul seral.

Prin urmare, o pondere de 55%, care să intre în producție, este un rezultat notabil, în special dacă luăm în considerare faptul că discutăm de primele 6 luni din momentul absolvirii, urmând să se facă o nouă evaluare în perioada următoare, după un an de la încheierea studiilor”, a declarat Valentin Cuibus, Inspector Școlar General în cadrul ISJ Cluj.

Referitor la avantajele specifice acestor forme de studii, Cuibus a precizat că acestea depind de fiecare formă de învățământ în parte, iar elevii benficiază de facilități acordate de către Guvern sau de unele oferite de fiecare angajator în parte:

”Unul dintre avantaje se referă la faptul că de la o vârstă relativ fragedă, în jurul vârstei de 17 ani, elevii își încheie studiile și se pot angaja, pot să aibă un salariu.

În unele situații, pe anumite meserii, precum cele de sudori, se poate ajunge la salarii foarte, foarte bune, întrucât cererea pe piața muncii este foarte mare. 

Avantajul este că elevii fac practică timp de 5 săptămâni în anul 1, 17 săptămâni în anul 2 și 24 de săptămâni de practică în anul 3, adică un număr de săptămâni de practică suficient de mare pentru o pregătire profesională corespunzătoare, dacă și agentul economic se ocupă de pregătirea acestor elevi, după cum este prevăzut și în contract.

Apoi, elevul are o bursă în valoare de 200 de lei pe lună, acordată de către Guvernul României, pentru fiecare elev din învățământul dual și cel profesional. 

Iar pentru elevii care urmează cursurile învățământului dual, în plus, mai există o a doua bursă, tot în jur de 200 de lei, care este oferită, de această dată, de către potențialul angajator. 

O altă categorie de facilități depinde de fiecare firmă în parte și se referă la transport, masa de prânz, angajare pe periodă determinată, toate acestea reprezintă facilități punctuale oferite de fiecare angajator în mod individual”, a declarat Valentin Cuibus.

Astfel, numai după ce prima generație de absolvenți ai învățământului dual își vor fi încheiat studiile, abia atunci vor putea fi inaintate unele ipoteze și programe de dezvoltare ulterioară a acestei forme de educație. 

Deocamdată se poate discuta ceva mai aproape de realitate, adică cu referire la inserția pe piața muncii, doar despre absolvenții învățământului profesional.

Dincolo de toate, provocările reale, specifice acestui domeniu, nu pot fi surprinse prin intermediul datelor statistice.

Iar înainte de orice, românii trebuie să lupte cu propria mentalitate, cu o perspectivă care s-a încetățenit de-a lungul anilor și care îi face pe foarte mulți elevi să desconsidere învățământul profesional și să se orienteze către universități.

Aceasta este și motivul pentru care meseriile, precum și învățământul profesional care îi pregătește cu adevărat pe tineri din punct de vedere profesional, înregistrează un interes tot mai redus.

Ne putem întreba dacă problemele cu care se confruntă atât învățământul dual, cât și cel profesional, pot fi depășite? Ori dificultățile specifice acestor forme de educație sunt doar alimentate de sectorul privat, prin intermediul agenților economici? 

În continuare, nu știm dacă absolvenții acestor forme de învățământ își vor practica meseriile pentru care au fost pregătiți, în țară, sau vor îngroșa rândurile românilor plecați în străinătate?!

 

 

 

 

 

 

 

 

sursa foto: newsbuzau.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adauga comentariu