Intoleranta alimentara este un sindrom care se incadreaza in grupul reactiilor negative fata de alimente, ca si alergia alimentara, cu care se confunda eronat. Simptomele intolerantei, spre deosebire de cele ale alergiei, pot aparea dupa ce a trecut un timp de la ingerarea alimentului care ne intereseaza, si nu sunt provocate de o reactie imunologica.
Intolerantele alimentare pot fi de natura:
– enzimatica – legate de absenta enzimelor intestinale, care permit digestia si absorbtia mai multor principii nutritive cum sunt zaharuri (lactoza, zaharoza, fructoza) sau proteine (gluten) aflate in alimente;
– farmacologica – numite si “reactii pseudoalergice” datorate unor substante prezente in anumite alimente (de pilda hestamina, care se gaseste in rosii) si care pot declansa reactii asemanatoare alergiilor;
– nedefinita – provocata de prezenta in alimente a unor aditivi.
Dintre intolerantele de natura enzimatica, cea mai frecventa este intoleranta la lactoza, caracteristica celor care sufera de lipsa enzimei lactaza, care raspunde de digerarea lactozei, adica a zaharului din lapte si a derivatilor sai. Lactoza nedigerata, care ramane in intestine, fermenteaza sub actiunea microorganismelor intestinale, producand acizi care lezeaza celulele si produc dureri abdominale, meteorism, flatuenta, diaree, uneori voma.
Alimentatia indicata
Eliminarea unor alimente, cum este laptele, din dieta obisnuita reprezinta un risc nutritional atat la varsta copilariei, cat si la cea adulta. Pentru a nu renunta la aportul de energie, proteine, vitamine (A si D) si saruri minerale (de calciu si de fosfor), care contribuie fundamental la o dezvoltare corporala armonioasa, putem utiliza urmatoarele alimente:
– lapte cu continut slab de lactoza: contine lactoza predigerata (hidrolizata) si isi pastreaza proprietatile nutritive intacte;
– iaurt si lapte acru: fermentii lactici prezenti in aceste alimente produc lactaze in stare sa digere pana la 95 % din lactoza prezenta in intestin;
– branzeturile fermentate: parmezanul si branza de oaie sunt bine tolerate, deorece in timpul maturarii, lactoza este utilizata de catre microorganismele din branza;
– soia si derivatii ei: aduc un aport substantial de proteine in cazul in care se impune restrangerea drastica a consumului de derivati ai laptelui.
Alimente contraindicate
In cazurile cele mai grave poate fi necesara eliminarea sau limitarea unor alimente care contin lactoza, precum crenvurstii sau salamurile, ciocolata, caramelele sau gumele de mestecat, preparatele dulci sau cerealele la micul dejun cand contin lactoza sau lapte praf, painea cu lapte.
“Pseudoalergiile alimentare” sunt manifestari contrarii provocate de ingerarea unor alimente care contin substante capabile sa provoace reactii similare celor alergice, dar fara a implica sistemul imunitar si formarea de anticorpi. Deseori, simtomele includ urticaria si eczemele, tulburari functionale ale intestinelor insotite de meteorism (gaze), diaree si dureri abdominale, cefalee si migrene, mai rar rinite si astm.
In majoritatea cazurilor, asemenea simtome apar in urma actiunii unor substante alimentare care stimuleaza productia de histamine in multe tesuturi (mucoasa gastrointestinala, plamani, sange, creier). In cantitate normala, histamine transmite impulsurile nervoase, stimuleaza secretia gastrica si mareste fluxul de sange in vasele capilare; daca insa, se produce in cantitati excesive, ea determina pruritul, inrosirea pielii, diaree, dureri, constrictia bronhiilor si scaderea tensiunii sanguine.
Substantele continute in alimentele care pot provoca intolerante sau reactii adverse sunt:
– histamina si tiramina continute in unele alimente sau sintetizate in colon in prezenta unor alimente bogate in amidon si celuloza;
– substante care favorizeaza eliberarea histaminei in organism;
– substante cu actiune farmacologica (acidul acetilsalicilic, cofeina, serotonina);
– aditivi alimentari care, ingerati prea des si in cantitati excesive, pot provoca reactii de intoleranta.
Terapia se bazeaza pe eliminarea din dieta obisnuita a alimentelor continand substantele care provoaca reactii alergice. In general sunt permise alimente de larg consum, cum sunt painea, pastele fainoase, orezul, carnea proaspata, aproape toate felurile de peste, de legume si zarzavaturi si fructe proaspete, laptele si iaurtul natural.
Alimente care trebuie evitate. Printre alimentele care, consumate in cantitati excesive, pot provoca o reactie pseudoalergica, mentionam:
– alimente bogate in histamina: spanac, rosii, varza murata, ficat, salamuri, carne de porc, hering, scrumbie, somon, ton, sardele, branzeturi fermentate si cele cu mucegai;
– alimente care contin substante care elibereaza histamina si tiramina: fragi, capsuni, banana, ananas, avocado, rosii, arahide, porumb, alune, migdale, fructe de mare si crustacee, peste aromat si conservat, branzeturi fermentate, carnati, cubulete de concentrate si extrase de carne;
– alimente care contin cofeina: cafea, ceai, bauturi pe baza de cola si cicolata;
– alimente care contin serotonina: banane, rosii, avocado, ananas;
– alimente care contin acid acetilsalicilic: rosii, dovlecei, castraveti, pepeni galbeni, cirese, citrice, mere, smochine; in calitate de conservant, acidulacetilsalicilic se gaseste in bomboane, in conserve si in bauturi alcoolice.
Aditivi suspecti. Printre aditivi, cel mai des acuzati pentru acest tip de reactie sunt:
– acidul benzoic si benzoatul de sodium (E211) din siropuri, vinuri, conserve de peste, maioneze, sosuri gata preparate, branzeturi;
– anhidrida sulfuroasa si sulfite (E220), continute in vinurile albe, otet de vin, cidru, sucuri de fructe, fructe uscate si tropicale, fructe conservate si zaharisite, marmelada si gemuri, condimente si sucuri fabricate, muraturi in otet, fructe de mare si crustacee;
– nitrati si nitriti, prezenti in calitate de conservanti si aromatizanti in carnurile prelucrate (hot dog, salamuri);
– tartrazina(E102) si eritrosina (E127), coloranti galbeni si rosii, utilizati in produse de cofetarie (bauturi nealcoolice, siropuri, lichioruri, fructe zaharisite, inghetate) si in produse farmaceutice;
– glutamatul monosodic (E621), folosit pentru a da gust preparatelor din industria alimentara, pentru sortimentele de carne conservate si ambulate, precum si in restaurante.