Rautacisme

Interviu din faţa facturierului lui Cosmin Puriş cu unul dintre sinecuriştii municipalităţii clujene, Ovidiu Câmpean

Adică un fel de interviu cu un vampir al banului public…

Am pus mâna pe nişte fotocopii după facturierul şi chitanţierul pe care Cosmin Puriş de la Făclia şi-a notat răspunsurile la nişte întrebări pe care i le-a adresat lui Ovidiu Câmpean (plătit de noi degeaba în funcţia de director al Direcţiei Dezvoltare Locală şi Management Proiecte a Primăriei Cluj-Napoca), cu privire la proiectele pe care le derulează municipalitatea clujeană cu ajutorul fondurilor europene şi despre măsurile luate astfel încât acestea să fie finalizate la timp, fără a se pierde bani europeni.

La timp şi fără a se pierde bani europeni? Ce-am mai râs! În primul rând, expresia „la timp” nu există şi în realitatea predării nici unui obiectiv de investiţii din Cluj-Napoca din ultimii 14 ani (nici înainte, sub Funar nu exista expresia, în primul rând din cauză că nu existau investiţii); apoi, a vorbi despre pierderea banilor europeni în „casa” (era să zic spânzuratui) celui care a pierdut deja peste 80% din aceste fonduri prin returnare, din cauză că nu s-au îndeplinit obiectivele, obiectivul principal fiind TOCMAI terminarea LA TIMP a investiţiilor, este redundant.

Important este că, din ce avem la dispoziţie ca sursă de informare (şi citare), aflăm că municipiul nostru „are alocate” din care „se vor putea finanţa” şi că „există oportunităţi”. Adică bla-bla-bla-urile obişnuite.

Directoraşul de decor Ovidiu Câmpean ne spune, în 2019, că s-au depus proiecte pe POR 2014-2020 prin care s-au alocat municipiului 45 de milioane de eoro pe Axa 4 pentru diverse hipstereli administrative gen: „susținerea mobilității durabile, a transportului în comun, pentru reducerea emisiilor de carbon, crearea unor spații verzi sau pentru investiții în infrastructura educațională”. Şi că ar mai exista şi alte oportunităţi (dacă şi cu parcă, când fu Tache şi fu Tică şamd) pentru nişte bani pe Axa 3, la „competiţia dintre proiecte”, de unde s-ar mai putea finanţa „investiții în reabilitarea termică a blocurilor de locuințe sau măsuri pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice”.

Şi, fireşte, din aceste motive de s-ar putea, suntem „pe primul loc în ţară în ceea ce privește numărul de proiecte depuse și sumele nerambursabile obținute”. Din care, ne zice, SUBLINIEZ: în 2019 (şi mă mir de tupeul personajului!!!), municipalitatea VA FINANŢA la reabilitare un număr de N blocuri luate câte X, un număr de Z apartamente luate câte Y şi cu comunicate şi vorbe în vânt un număr inimaginabil de clujeni luaţi de proşti (majoritatea, dintre aceşti luaţi de proşti, se şi pretează). Dar în TREI ani ce s-a păzit, ce s-a finanţat? Cum pe facturierul şi chitanţierul lui Puriş n-au încăput şi aceste întrebări, vă zicem noi.

Trei ani s-au irosit banii europeni prin NEFINALIZAREA LA TIMP a proiectelor CREIC şi Buftea de Cluj, bani returnaţi din buzunarele clujenilor. Iar acum municipalitatea scoate alţi bani din buzunarele clujenilor pentru remedierea mizeriei de acolo. Între timp, tot din banii clujenilor, Emil Boc îşi plăteşte sinecuriştii de partid care zac ca directori de TREI ANI pe acolo.

Trei ani s-au irosit în încercarea de a ne prezenta drept un succes Proiectul Bike Shareing, cu nişte piste care pornesc de nicăieri şi se duc către niciunde, executate în bătaie de joc, delimitate cu stâlpişori care au dispărut fie la deszăpeziri (când s-au făcut deszăpeziri), fie strivite sub roţile celor care parchează pe aceste aşa-zise piste. Piste făcute în bătaie de joc faţă de noţiunea de pistă pentru biciclete şi cu standuri care funcţionează când nu le doboară ploaia (după cum am arătat în nenumărate materiale). Şi, oricum, proiectul este deja exclusivist, selectiv, că municipalitatea nu mai eliberează carduri – aşa că habar nu avem dacă nu cumva este făcut pentru vreo 30.000 de clujeni din Oastea Martorilor lui Boc, ăia care se tot lamentează că ce avem cu bietul om şi care l-or vota (cum îl votau odată pe Funar şi numai pe Funar) indiferent de minciunile pe care acesta le va mitralia în eter în aceşti ani de campanii electorale.

Trei ani s-au pierdut cu un sistem de ticketing tot mai nefuncţional.

Trei ani (pe lângă ceilalţi 12) s-au pierdut construindu-se (sic!) un sediu pentru Filarmonică, enşpemii de parkinguri, sute de milioane de refaţadizări (într-un fel promise în campania electorală, altfel finalizate, câte au fost finalizate, fără aportul promis al municipalităţii), miliarde de hectare de parcuri noi, superînfrumuseţarea Cetăţuii, zeci şi zeci de cartiere ale tineretului şamd.

Trei ani s-au pierdut ca să nu mai rămână nimeni blocat în trafic. Tot, tot, tot suntem dedicaţi benzilor dedicate. Atât de dedicaţi, că am refăcut străzi pe care le vom sparge să le rededicăm benzilor dedicate!

Trei ani s-au câştigat, în schimb, să-şi facă amicii şi finul lui Boc bloculeţe turn în buricul târgului, fără nici un studiu de impact asupra traficului. Trei ani s-au câştigat în declaraţii despre cum are să se lărgească strada Borhanci şi au săă se remodernizeze nişte poduri peste Someş. Trei ani s-a urlat până în zori sub geamul spitalelor de Untold, în ciuda legii şi în timp ce patronii se afumau cu ierburi şi se prăfuiau pe la năsuc. Trei ani s-au câştigat să se facă chioşcuri pe pietonală la preţ de garsonieră, să se dea selectiv autorizaţii, să se concesioneze proprietatea oraşului amicilor politico-economici ai lui Boc şi să se facă multă gargară despre facem, dregem…

Deci, să-l lăsăm pe sinecuristul Câmpean să ne numere contractele: 14 de peste 109 milioane de euro, care sunt semnate. La care se adaugă cereri pentru alte 25 în valoare de peste 110 milioane de euro, plus încă 2 de 10 milioane de lei care vor sparge teşchereaua municipalităţii undeva prin luna martie.

Şi ce facem noi, ca municipalitate, dacă avem la dispoziţie, sau s-ar putea să avem, 221 de milioane de euro? Noi, ca municipalitate, dacă avem, sau vom avea la dispoziţie suma de 221 de milioane de euro, nr vom uita în jurul nostru săp vedem care sunt nevoile lui Neag de la CTP şi vom achiziţiona încă 30 de autobuze electrice, 50 de troleibuze și 24 de tramvaie noi. Pe care de îndată le vom vârî în traficul clujnapocean să realizăm mobilitate urbană şi să scădem nivelul de noxe de carbon, ocazie cu care împuşcăm doi iepuri dintr-o lovitură.

Aflăm că de banii rămaşi se va lucra şi la „extinderea spațiului pietonal, crearea unei rețele de piste de biciclete coerente, benzi dedicate pentru transportul public, plantarea de aliniamente de arbori, modernizarea iluminatului public cu tehnologie LED, amplasarea de mobilier urban modern, amplasarea de stații de încărcare pentru biciclete sau trotinete electrice”.

Adicătelea, de doi ani municipalitatea se laudă cu FINALIZAREA şi SUCCESUL pistelor pentru biciclete, dar aflăm că se va mai lucra la „crearea unei rețele de piste de biciclete coerente”.

Ăştia nici ce au minţit nu-şi mai aduc aminte când le pui facturierul şi chitanţierul prietenos în faţă!

De exemplu, şi cu asta chiar închei, că mi se termină lămâile, aflăm de la Ovidiu Câmpean că „Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative a fost finalizat, urmând ca din luna ianuarie să-și deschidă porțile pentru toți cei interesați. Parcul tehnologic și logistic TEAM se află în procedura de recepție la finalizarea lucrărilor.”

Când trebuiau finalizate pentru a nu se pierde banii euroipeni? Iată o întrebare care nu a mai încăput pe facturierul şi chitanţierul lui Cosmin Puriş de la Făclia.

Motiv pentru care vom verifica cum stăm cu druml de acces către CREIC şi care mai este stadiul alunecărilor la „Buftea de Cluj”. Între timp aştep răspuns la întrebarea (nefacturată): din banii cui s-a plătit refacerea parcărilor şi drumurilor de acces distruse de alunecările de teren pe care Ziar de Cluj şi NCN le-a semnalat anul trecut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *