Inspecţia Judiciară dezvăluie neregulii în “fieful” lui Danileţ. Concluziile controlului de la Tribunalul Cluj şi care este legătura cu demersul de revocare a doi membri CSM

Inspecţia Judiciară a publicat raportul întocmit în urma controlului efectual la Tribunalul Cluj, în perioada 5-9 noiembrie 2018. Raportul a fost aprobat de Secţia pentru judecători a CSM din data de 14 martie 2019 şi, conform stiripesurse.ro, relevă o serie de nereguli care trebuie rezolvate în următoarele 6 luni.

“Şerpăria” #Rezist de la Tribunalul Cluj şi cum o mână spală pe alta ca să rămână ale lui Danileţ curate...

Aparent fără legătură, tot în această perioadă, Adunarea Generală a Tribunalului Cluj a iniţiat procedura de revocare a doi membri CSM: judecătoarele Gabriela Baltag şi Evelina Oprina.

Cele două chestiuni - raportul IJ şi procedura de revocare a membrilor CSM - se intersectează însă printr-o serie de coincidenţe. Astfel, pe data de 4 martie, Inspecţia Judiciară exercită o acţiune disciplinară împotriva judecătorului Cristi Danileţ, de la Tribunalul Cluj, acţiune care urmează să fie judecată de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM. A doua zi, pe 5 martie, Adunarea Generală a Tribunalului Cluj adoptă o hotărâre prin care iniţiază procedura de revocare din CSM a celor două judecătoare. Deşi procedura de revocare este extrem de complicată şi, prin urmare, imposibil de dus la capăt, judecătorii clujeni se lansează în acest demers care îi oferă lui Cristi Danileţ posibilitatea viitoare de recuzare a celor doi membri CSM chemaţi să judece acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară. Tribunalul Cluj nu face însă publică decizia luată pe 5 martie. Acest lucru se întâmplă abia după zece zile, pe 15 martie, la o zi după adoptarea raportului de control al Inspecţiei Judiciare în Secţia pentru judecători.

De ce s-a întârziat 10 zile cu anunţul despre iniţierea procedurii de revocare? Există două posibile explicaţii:

  1. S-a aşteptat adoptarea raportului de control al IJ, fără riscul de a declanşa verificări suplimentare;
  2. Adunarea Generală a Tribunalului Cluj a dat un vot "în alb", iar hotărârea propriu-zisă (de 16 pagini) a fost redactată ulterior. Această a doua variantă este susţinută chiar de concluziile controlului Inspecţiei Judiciare, unde se menţionează că deciziile organismelor colegiale de conducere sunt luate, de fapt, de un număr restrâns de persoane din conducerea instanţei.

Vezi AICI raportul integral

"Distinct de prevederile art.23 alin.(9) şi (10) ROIIJ, din punct de vedere al formalizării actului de decizie s-a constatat că măsurile dispuse de Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj nu sunt cuprinse în hotărâri, ci se regăsesc consemnate la finalul procesului verbal al şedinţei de colegiu făcând corp comun cu acesta. Procesul verbal se semnează de toţi membrii colegiului şi primeşte număr, cronologic, acesta fiind şi numărul hotărârii.

Cu referire la modul concret de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute de ROIIJ, din modul de redactare a părţii finale a acestor procese verbale/hotărâri, s-a remarcat o lipsă de rigoare care poate fi apreciată fie ca o cunoaştere insuficientă de către membrii colegiului a atribuţiilor acestui organ, fie ca un mod de redactare defectuos.

Din această perspectivă, reiese că, în fapt, parte din atribuţiile acestui organ este îndeplinită fie de preşedintele instanţei, fie de preşedinţii secţiilor, colegiul doar avizând/aprobând propunerile sau deciziile luate de aceştia, deşi, cel chemat să dezbată şi să stabilească regulile şi măsurile referitoare la problemele generale de conducere a instanţei este colegiul de conducere al instanţei. (...)

Sub aspectul modului de întocmire a hotărârilor şi de păstrare a evidenţelor activităţii adunării generale, verificările efectuate au relevat o situaţie similară celei constatate în ceea ce priveşte evidenţele Colegiului, în sensul că nu se întocmeşte o hotărâre distinctă de procesul verbal al şedinţei, acestea formând un corp comun. Prin urmare, procesul-verbal primeşte număr de ordine, acesta fiind şi numărul hotărârii", se arată în raportul de control.

Concluzia raportului Inspecţiei Judiciare este că, în perioada de referinţă (03.01.2017 - la zi), "activitatea Tribunalului Cluj s-a desfăşurat, în general, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în legi şi regulamente". Inspectorii au indentificat însă 10 nereguli care trebuie corectate în următoarele şase luni.

"Deși, de regulă, au fost luate măsuri privind organizarea instanței, se rețin următoarele situaţii cu potenţial de vulnerabilitate, ce se impun a fi remediate:

- îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare, în ceea ce priveşte componenta de coordonare şi control de către unul din vicepreşedinţii instanţei, preşedinţii de secţii, grefierii cu funcţii de conducere, precum şi judecătorii delegaţi la compartimentele auxiliare;

În acest sens, verificările directe efectuate au relevat faptul că, la nivelul instanţei nu sunt înfiinţate registre de control distinct, pe secţii, iar registrul de control al instanţei nu cuprinde rezultatul tuturor verificărilor efectuate de persoanele care deţin funcţii de conducere, respectiv de  judecătorii delegaţi;

- lipsa formalizării unora din măsurile aplicate în fapt în perioada vacanţei judecătoreşti din anul 2018, urmată de preluarea, în fapt, a celor stabilite în anul anterior în ceea ce priveşte modul particular de repartizare ciclică a dosarelor rămase nesoluţionate, respectiv de stabilire a primului termen de judecată după finalizarea procedurii de regularizare, reflectat de procesele verbale ce cuprind menţiuni incomplete şi inexacte - referitor la stadiul concret al procedurii în dosarul respectiv, cu trimitere generică doar la art.113 alin.(2) din ROIIJ, fără a se face trimitere şi la Hotărârea de colegiu prin care a fost adoptată procedura/regula respectivă, respectiv asumate şi semnate sau chiar nesemnate, de alţi judecători decât cel desemnat cu repartizare aleatorie în respectiva perioadă de timp;

- nerespectarea planificărilor în şedinţele de judecată şi de permanenţă, prin solicitarea şi aprobarea unor cereri de efectuare a concediului de odihnă pentru perioade care includeau şi ziua în care judecătorul era planificat în şedinţa de judecată; subsecvent, pentru a nu se da eficienţă planificării de permanenţă, utilizarea preschimbării din oficiu a respectivului termen de judecată ori respingerea cererii de preschimbare a termenului formulate de parte, prin deturnarea acestei instituţii de la scopul edictat de norma legală.

- Înregistrarea pe rolul tribunalului Cluj, cu număr unic nou, a dosarelor a căror competenţă de soluţionare este declinată de la o instanţă superioară (curte de apel, în speţă), contrar prevederilor art.94 alin.(7) ROIIJ, deşi în ceea ce priveşte dosarele sosite ca urmare a declinării de competenţă de la o instanţă inferioară sau de la o instanţă de acelaşi grad, înregistrarea se face conform prevederilor regulamentare, respectiv, cu acelaşi număr unic, în mod similar procedându-se şi în situaţia în care dosarul se reînregistrează pe rolul Tribunalului Cluj, ca urmare a soluţionării unui conflict de competenţă, prin versionare.

- modalitatea neunitară de repartizare a cauzelor având ca obiect contestaţie în anulare şi cerere de revizuire înregistrate pe NCPC, la nivelul secţiilor civile ale tribunalului, raportat la prevederile art.41 NCPC care consacră o situaţie de incompatibilitate absolută, ce impune repartizarea aleatorie, după excluderea de la repartizare a completului faţă de care s-a constatat incidenţa acestor prevederi legale.

În contextul în care, prevederile art.41 NCPC sunt lipsite de echivoc, considerăm că în concordanţă cu litera şi spiritul prevederilor legale, nu în ultimul rând, de natură a evita creşterea artificială a punctelor de complexitate alocate completului incompatibil absolut şi tergiversarea procedurii judiciare, este modalitatea de repartizare a acestor tipuri de cauze, cu blocarea, în prealabil, a completului care a pronunţat hotărârea atacată, practicată la Secţia civilă a tribunalului.

- lipsa proceselor verbale care să ateste luarea în discuţie a referatelor întocmite cu privire la analiza practicii instanţei de control judiciar şi a problemelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, atât în materie civilă, cât şi penală, precum şi discutarea aspectelor de noutate privind jurisprudenţa CEDO şi CJUE;

- nerespectarea dispoziţiilor regulamentare referitoare la modul de întocmire a hotărârilor organelor colegiale, nefiind întocmite distinct hotărârile, de procesul verbal, în condiţiile în care hotărârea este actul administrativ ce produce consecinţe juridice; lipsa de rigoare a redactării părţii finale a acestor procese verbale-hotărâri, care poate fi apreciată fie ca o cunoaştere insuficientă de către membrii colegiului a atribuţiilor acestui organ, fie ca un mod de redactare defectuos. Din această perspectivă, reiese că, în fapt, parte din atribuţiile acestui organ este îndeplinită fie de preşedintele instanţei, fie de preşedinţii secţiilor, colegiul doar avizând/aprobând propunerile sau deciziile luate de aceştia, deşi, cel chemat să dezbată şi să stabilească regulile şi măsurile referitoare la problemele generale de conducere a instanţei este colegiul de conducere al instanţei.

- necomunicarea încheierii de suspendare a judecăţii, cu consecinţe asupra determinării momentului obiectiv de la care curge termenul de exercitare a căii de atac împotriva acesteia, respectiv de calcul al termenului de perimare a cererii de chemare în judecată/de motivare a recursului exercitat împotriva încheierii de suspendare a judecăţii.

- modalitatea particulară de afişare a listelor de şedinţă, determinată de implementarea dispoziţiilor cuprinse în Ordinul de serviciu …/07.06.2017 al președintelui Curții de Apel Cluj. Astfel, s-a constatat că listele şedinţelor de judecată nu mai sunt afişate la avizierul sălii de ședință/instanţei, cu 24 ore înaintea termenului de judecată în materie penală, respectiv cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată, în materie civilă, astfel cum prevăd dispoziţiile art.361 alin.(7) NCPP, art.215 alin.(1)CPC şi art.114 alin.(1) ROIIJ, ci doar în formă electronică, în condiţiile în care în această modalitate nu se afişează decât maxim 7 dosare, respectiv dosare în aşteptare (3 dosare), în dezbatere (1 dosar) şi dosare judecate (3 dosare).

Prin urmare, dacă într-o şedinţă de judecată sunt mai mult de 7 dosare, părţile prezente de la începutul şedinţei nu au posibilitatea obiectivă să cunoască ordinea tuturor cauzelor, situaţie care a creat nemulţumiri atât justiţiabililor, cât şi celorlalţi participanţi la procedură", se mai arată în raportul IJ.

Adauga comentariu