Infrastructura pietonală din Cluj-Napoca „modernizată” în ultimii 3 ani împiedică deplasarea persoanelor cu dizabilități

Kovacs Csaba, o persoană cu dizabilități care circulă cu scaunul rulant pe străzile din Cluj-Napoca,  s-a adresat Ziar de Cluj pentru a reclama lucrările efectuate în ultimii 3 ani la trecerile de pietoni, la capetele de trotuare și în cazul spațiilor de siguranță pe de străzile din municipiu, lucrări care nu corespund normativelor europene și care creează obstacole în calea persoanelor în scaun rulant, a persoanelor în vârstă care circulă cu ajutorul unui cadru, a persoanelor cu dizabilități locomotorii, dar și a părinților cu copilul în cărucior:

„Cum s-au risipit banii clujenilor pe lucrări de trotuare, capete de trotuare și treceri de pietoni, în ultimii ani? Sunt o persoană cu dizabilități care circul foarte des prin oraș cu scaunul rulant. Din păcate, am ajuns la concluzia că accesibilitatea în Cluj-Napoca a scăzut foarte mult, chiar dacă se lucrează pe multe străzi și se reabilitează foarte multe străzi și trotuare. 

M-am deplasat la Primărie ca să întreb cine se ocupă de proiectele tehnice și să îi întreb pe funcționarii de la Primărie dacă au vreun reprezentant al persoanelor cu dizabilități cu care să se consulte pentru fiecare lucrare pe care o fac. Funcționarii Primăriei mi-au zis că nu au o persoană cu care să se consulte cei de la Serviciul de Administrare Căi Publice și am rămas foarte surprins pentru că am pus întrebarea: «Atunci, cum știți să faceți trecerile de pietoni sau un trotuar, ca să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități?» Concluzia a fost una tristă! Am ajuns să gândesc că proiectele tehnice se fac în birou, avizele necesare se dau tot în birou, iar recepția la lucrări se face tot în birou!

Acești funcționari publici care proiectează trotuare nu au stat în viața lor într-un scaun rulant 20 de minute, cu care să circule prin orașul acesta, să vadă care este impactul bordurilor asupra unui scaun rulant, nu s-au dat cu bicicleta niciodată, pentru că proiectează piste de bicicletă, care, la capăt de trotuar, rămân cu borduri! Acești funcționari nu au copii mici acasă și nu se plimbă cu acei copii mici în cărucior, nu s-au plimbat cu un troliu prin oraș, ca mulți turiști care vin în Cluj-Napoca, nu merg la cumpărături cu cărucioare de cumpărături și nu au fost în străinătate să vadă cum se execută aceste lucrări, cum sunt în Franța, Belgia, Olanda, Anglia! Ce să mai vorbim despre normativul NP-051-2013, unde apar regulile și sunt reglementări pentru accesul urban al persoanelor cu dizabilități! 

Peste tot pe unde se lucrează, indiferent că e trotuar sau trecere de pietoni, peste tot sunt borduri! Borduri începând de la 3 cm și unele se termină la 11 centimetri. Este valabil la treceri de pietoni, capetele de trotuar, nimeni nu le proiectează în proiectul tehnic, pentru că strada rămâne la fel cum a fost înainte, doar se asfaltează trotuarul, iar acolo unde se fac reduceri de înălțime la capăt de trotuar, se fac înălțimi între 5 și 8 cm. În majoritatea locurilor, poți urca pe un trotuar, dar nimic nu îți garantează că vei putea coborî, pentru că atunci când ajungi la capătul trotuarului observi că este o bordură de 5-8 cm, care îți pune siguranța în pericol. 

Cel mai elocvent caz este lucrarea care s-a făcut pe strada Grigore Alexandrescu unde tot pe carosabil trebuie să circuli, printre mașini, pentru că poți urca pe un trotuar, dar nu îl mai poți coborî! Și atunci preferi să umbli printre mașini pentru că nu știi dacă poți coborî sau nu la capăt de trotuar. 

Rampele s-au desființat și, în locul rampelor, apar borduri înalte sau treceri de pietoni cu borduri, dar rampele tind să nu mai existe în Cluj-Napoca!

Primăria impune 3 cm ca înălțime pentru borduri, dar, în foarte multe cazuri, în 80-90% din cazuri, această înălțime nu se respectă, majoritatea încep de la 4 cm în sus. Persoanele cu dizabilități au nevoie ca trecerile de pietoni să fie proiectate în așa fel încât totul să fie la pas, fără borduri, pentru că asta le conferă siguranță și asta înseamnă accesibilizare normală. Asta este în toată Europa, acest lucru se face în toate țările civilizate. Doar pentru noi, în Cluj-Napoca, acest lucru nu este o normalitate, pentru că funcționarii publici zic că plouă și, din cauza ploilor, se proiectează cu borduri trecerile de pietoni. Stimați funcționari publici, în Anglia plouă de 4 ori mai mult decât în Cluj-Napoca și toate trecerile de pietoni sunt la nivel cu asfaltul, la pas. Nu există borduri! 

Din păcate, în Cluj-Napoca se fac foarte multe lucrări aberante pentru care acei funcționari sunt plătiți. Cum ar fi, de exemplu, trecerea de pietoni de pe strada Izlazului, care era mult mai bună înainte, decât cea nouă care s-a făcut acum. Cea veche era mult mai accesibilă, avea rampă de intrare pe trecerea de pietoni și trecerea se făcea lin. Momentan, după ce s-a reabilitat și s-a mutat trecerea de pietoni, la intrare pe trecerea de pietoni ai borduri, la mijloc trebuie să urci pe o insulă, tot cu borduri, trebuie să cobori de pe insulă și, ca să ieși afară, trebuie să urci iar pe borduri. 

A doua trecere de pietoni, de pe strada Câmpului cu Calea Mănăștur, este la fel de rău proiectată, apar pe mijloc borduri între 4 și 9 cm, al căror rost nu l-am înțeles. Și exemplele pot continua. Este foarte trist că o persoană cu dizabilități trebuie să meargă la Primărie să îi explice unui funcționar care muncește acolo și e plătit pentru ceea ce face și proiectează, că nu e bine ceea ce face! Adică, el trebuia să știe cum să proiecteze și cum să se execute aceste lucrări ca accesibilitatea să fie normală pentru toate categoriile de persoane din societatea clujeană! De aceea, rog Primăria Cluj-Napoca, Serviciul de Administrare Căi Publice, să refacă toate punctele importante, toate lucrările pe care le-au făcut în ultimii 3-4 ani, să reducă trecerile de pietoni și capetele de trotuar la nivel cu asfaltul, la pas, pentru că aceasta este o realitate în toată lumea și de asta avem noi nevoie, să putem trece, să putem circula în siguranță în orașul Cluj-Napoca”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Kovacs Csaba.

Punctual, problemele de infrastructură pietonală care îngreunează sau blochează deplasarea persoanelor cu dizibilități în Cluj-Napoca

Kovacs Csaba a detaliat, pentru Ziar de Cluj, punct cu punct, problemele de care s-a lovit în deplasarea cu scaunul rulant pe străzile din Cluj-Napoca:

„1. Trecerile de pietoni au borduri cu înălțimi între 3-10 cm, ceea ce este o problema mare, deoarece 3 cm este o bordură periculoasă pentru scaunul rulant, între 4-10 cm ai nevoie de ajutor, ori mai bine circuli pe carosabil printre mașini. Asta nu înseamnă accesibilizare.

2. Capetele de trotuar nu sunt incluse in proiectele tehnice, capetele de trotuarele fiind inaccesibile la multe străzi. Iar acolo unde se execută se fac înalte 5-7 cm. Pe unele trotuare poți urca, dar nu mai poți coborî, pentru că sunt înalte. Tot pe carosabil, printre mașini, trebuie sa circuli.

3. Funcționarii Primăriei zic că 3 cm este înălțimea la borduri, la  trecerea de pietoni și capăt de trotuare în proiectele tehnice la fiecare lucrare, ceea ce nu este adevărat pentru că le-am măsurat.

4. Niciun funcționar de la Serviciul de Administrare Căi Publice nu cunoaște și nu aplică normativul NP-051-2013 (care reflectă accesibilizarea în spațiul urban al persoanelor cu dizabilități, unde bordurile trebuie să aibă 0-2 cm).

5. Funcționarilor publici de la Serviciul de Administrare Căi Publice li se pare aberant să execute treceri de pietoni, capete de trotuare, piste de biciclete la pas (fără bordură) din cauza ploilor, deși, în toate țările occidentale, este o normalitate și așa se execută, la pas.

6. În loc să se execute spații de siguranță, la treceri de pieton, simple, la nivel cu asfaltul, fără borduri și accesibile pentru toate categoriile de persoane ca si aici:

Primăria Cluj-Napoca a executat pe strada Izlazului o trecere de pietoni mai rea decât cea care a fost înainte, care era mult mai accesibilă. Borduri la intrare pe trecerea de pietoni, borduri în mijloc, insulă, spațiu de siguranță și borduri la ieșirea de pe trecerea de pietoni.

Kovacs Csaba a măsurat înălțimea bordurilor din mai multe locații din Cluj-Napoca. Acestea sunt rezultatele:

1. Intersecție Cora - 4-6 cm
2. Strada Fântânele (capăt trotuar) - 8-10 cm
3. Strada Fântânele – Petuniei (trecere pietoni) - 4 cm
4. Strada Dragalina - 8-10 cm
5. Strada Barițiu și Opera Maghiară - 5-10 cm
6. Strada Barițiu și Horea - 5-10 cm
7. Piața Unirii, latura Nord (Dorna) - 6 cm
8. Piața Unirii, latura Est - 6 Martie(capăt trotuar) - 3-4 cm (o latura) - 0 cm celălalt lat
9. Piața Unirii latura Sud-Continental - 4 cm
10. Piața Avram Iancu – Dorobanților - 4-7 cm
11. Piața Cipariu - Traian Moșoiu - 6-9 cm
10. Izlazului Big - 4 cm; Izlazului Big (refugiu pietoni) - 3-4 cm; Izlazului Mogoșoaia (capăt trotuar) - 10 cm
11. Câmpului – Calea Mănăștur (capăt trotuar Kaufland) - 6-10 cm; Câmpului – Calea Mănăștur (trecere pietoni Kaufland) - 3-9 cm (borduri și în mijloc)
12. Grigore Alexandrescu (capăt trotuar) - 5-10 cm
13. Primăverii (capăt trotuar - trecere pietoni) - 5-7 cm
14. Sala Polivalentă + Cluj Arena (trecere de pietoni+capăt trotuar - 5-10 cm
15. Observatorului Sigma (trecere pietoni, latura Sud) - 10 cm

Concluziile lui Kovacs Csaba, după aceste măsurători, sunt următoarele: 

„Proiectul tehnic se face în birou, avizele se dau în birou, recepția se face în birou, neprofesionalism. Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități și alte categorii de persoane, la treceri de pietoni, capăt de trotuar, înseamnă a realiza totul la pas, la nivel cu asfaltul. Trecerile de pietoni, spațiile de siguranță, capetele de trotuare sunt realizate în marile orașe europene cu normativul NP-051-2012, lucru care nu se întâmplă și la Cluj.”

Avantajele bordurilor la pas (la nivel cu asfaltul drumului) la trecerile de pietoni, în cazul spațiilor de siguranță și a capetelor de trotuar, sunt următoarele:

1. Trecere lină, fără scuturări și zdruncinături

2. Oferă siguranță, riscul de accidentare și de împiedicare dispare

3. Traumatismul psihic dispare (în special pentru persoanele invalide care au un prim impact cu societatea)

4. Costurile sunt mai reduse (necesarul de material este mai mic)

5. Durabilitate și rezistență pe termen lung

6. Avantajează bicicliștii, reducând șocul simțit în șa, când pista pentru biciclete se conectează cu șoseaua

7. Avantajează toate categoriile de persoane, ușurându-le viața de zi cu zi (de exemplu, mamele cu căruciorul pentru copii, persoanele cu dezabilități în scaun rulant și cu dizabilități vizuale, turiștii, persoanele care au un troliu, persoanele care își fac cumpărăturile cu cărucioare pentru cumpărături, persoanele de vârsta a treia cu mobilitate redusă, persoanele care se deplasează cu ajutorul cârjelor sau cu ajutorul unui rolator, bicicliștii etc.)

De 20 ani în Europa nu se mai execută treceri de pietoni, capete de trotuare, refugii de siguranță sau piste de biciclete cu borduri. Toate sunt la pas, la nivel cu asfaltul (în Germania, Franța, Spania, Ungaria, Austria, Suedia, Elveția, Danemarca), inclusiv în Maria Britanie, unde precipitațiile sunt triple față de România.

Capetele de trotuar se recomandă a se  executa cu o deschidere între 100-150 cm (unde se permite), cu o înclinație de 5-10%, la pas în zonele cu trafic mic, în zonele cu trafic pietonal intens se poate lărgi mai mult. Ploile nu afectează canalele de colectare. Puține zone sunt unde se adună apa la deschiderile la pas, deoarece peste tot sunt înclinații în șosea de 1-6%, iar apele pluviale se scurg.

Kovacs Csaba le atrage atenția reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca să refacă toate trecerile de pietoni și capetele de trotuar  care nu corespund normativelor, să impună în viitoarele lucrări, în proiectul tehnic, normativul de pas la treceri de pietoni și capăt de trotuare și să aplice normativele NP-051-2012. 

Va lua Primăria aceste măsuri, pentru a facilita deplasarea persoanelor cu dizabilități? Dacă aleșilor locali le pasă și de acești clujeni, da. Dacă reprezentanții municipalității consideră că persoanele cu dizabilități reprezintă un bazin electoral prea mic, pentru a fi luat în seamă, atunci probabil că nu. 

În data de 9 decembrie, persoanele cu dizabilități, organizate sub cupola asociației „Positum.Determination.Resilience”, vor organiza și o conferință de autoreprezentare, care se va numi: „Vocea mea se aude!”. Dacă autoritățile le ignoră drepturile și interesele, această conferință are ca scop „creșterea vizibilității persoanelor cu dizabilități, prin abilitățile și competențele pe care acestea le dețin, care, odată exprimate și asumate, pot deveni resurse reale pentru comunitatea cu/fără dizabilități”. (Cum este și în cazul bordurilor, care nu blochează sau îngreunează doar deplasarea persoanelor în scaun rulant, ci și a părinților fără dizabilități, dar cu copil în cărucior, sau a persoanelor în vârstă - cu sau fără cadru, a celor care se recuperează după probleme ortopedice ș.a.m.d.)

Comentarii

Cineva

13.10.2017 04:03

Neglijenta in serviciu, dar politistii si procurorii care circula sau se plimba pe aceleasi strazi cu noi, probabil sunt tampiti si nu deschid dosare penale.

dobre ioan

20.10.2017 09:33

Hai sa va zic una si mai buna: in zona de intrare a masinilor in curte, trotuarul este coborat pentru a nu face inclinata bordura, si pentru ca masina sa intre practic in curte fara sa urce pe trotuar, ca si cand strada se continua in curte.In felul acesta masina intra usor in curte, dar, pentru pietoni este neplacut, ca la fiecare intrare in curte trotuarul coboara, apoi se ridica, si apoi iar coboara, si iar se ridica, si ajungi sa te plimbi pe trotuar ca o barca pe valuri, sus, jos, sus jos.Si asta pentru ca masina din curtea respectiva sa intre si sa iasa mai usor, de 2-3 ori pe zi, fata de zecile sau sutele sau poate miile de pietoni, depinde de zona, care traverseaza acel trotuar zilnic.Nu toate trotuarele s-au facut asa, insa sunt destule prin oras.

Adauga comentariu