Închisoare maximă pentru un clujean care și-a incendiat soția. Motivul: fiica a împrumutat două lădițe pentru ca să vândă ciuperci

Un clujean în vârstă de 50 de ani a fost condamnat la închisoare pe viață (pedeapsa maximă de 25 de ani) săvârșirea infracțiunii de violență în familie în varianta omorului calificat prin cruzime. Bărbatul i-a dat foc soției pentru că aceasta l-a amenințat că o să divorțeze de el pentru scandalurile pe care le avea cu fiica lor. Punctul culminant l-a reprezentat când fiica lor și cei doi nepoți ai acesteia au cules ciuperci pe care voiau să le vândă. Pentru a le depozita, femeia a împrumutat două lădițe de la un vecin, lucru care l-a înfuriat pe tatăl ei care a sunat la 112 și a cerut un echipaj de poliție pentru ca aceasta și copiii ei să fie evacuați din casă.

În apărarea ei a sărit mama ei, care i-a spus bărbatului că va divorța de el pentru ca fiica lor să aibă parte din casă în acte și să nu mai fie evacuată. Criminalul a turnat o canistră de benzină pe soția lui, în timp ce victima fuma. Trupul acesteia a fost cuprins de flăcări, murind sub ochii nepoților, a fiicei și a unor martori din apropiere. 

Criminalul de la Dej a fost condamnat luna aceasta la pedeapsa maximă de 25 de ani de închisoare, echivalentul închisorii pe viață. Crima odioasă s-a petrecut în vara anului trecut, în localitatea Cuzdrioara, județul Cluj.

„În data de 25.06.2020 inculpatul Curar Radu și soția sa se aflau la domiciliu în localitatea Mănășturel, Cuzdrioara. În aceeași locație se mai afla fiica celor doi – și copii acesteia în vârstă de 10 ani, respectiv 12 ani. 

Pe parcursul zilei victima, fiica sa și cei doi nepoți au fost la cules de ciuperci, iar după ce s-au întors la domiciliu a izbucnit un conflict verbal între inculpatul Ciurar Radu și fiica sa generat de vânzarea ciupercilor. În concret, inculpatul a fost nemulțumit de faptul că fiica sa a cerut două lădițe pentru ciuperci de la un vecin, iar inculpatul nu voia să dea vecinului ciuperci sau bani rezultați din vânzarea lor ca preț al „închirierii” lădițelor. Aspectul este oarecum important deoarece relevă latura extrem de avară a personalității inculpatului, care o consideră pe fiica sa vinovată pentru tot ceea ce s-a întâmplat ulterior, deoarece ea ar fi dorit să-și scoată tatăl din casă și să rămână cu tot ce acesta a dobândit pe parcursul vieții. Aceasta era cea mai mare temere a inculpatului; indiferent de variațiunile din declarații un lucru este constant și apare ca un laitmotiv – frica de a nu pierde casa și bunurile acumulate în detrimentul fiicei sale, prin ajungerea acestora în posesia ei sau distrugerea lor de către fiica sa și copiii acesteia. La întrebarea ulterioară a procurorului „De ce credeți că fiica dvs. susține că ați turnat benzină pe ea?” inculpatul a răspuns: „Pentru că vrea să rămână cu casa. Le trebuie avere. Voiau să ia casa care a aparținut părinților mei și nu au pus niciun ban ca să o renoveze. Tot acest eveniment a fost provocat de fiica mea, care m-a sfădit, iar soția mea s-a autoincendiat probabil supărată de acest incident.”. se arată în rechizitoriu. 

În timpul etapei de urmărire penală și cea de judecată, agresorul și-a schimbat de mai multe ori declarația și a refuzat să recunoască crima. Într-una din variante a susținut că soția sa s-a autoincendiat, ulterior a declarat că fiica lor i-a dat foc, ca mai apoi să susțină că femeia a ars accidental. 

„În temeiul art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală şi art. 199 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1, art. 189 alin. 1 lit. h din Codul penal condamnă pe inculpatul CIURAR RADU pentru săvârşirea infracţiunii de violenţă în familie în varianta omorului calificat (prin cruzimi) la pedeapsa principală de 25 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Codul penal, respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, ca pedeapsă complementară. În temeiul art. 65 din Codul penal interzice aceleaşi drepturi ca pedeapsă accesorie, executarea acesteia începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale. În conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. 1 lit. c din Codul penal, executarea pedepsei complementare se va face după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate”, se arată în decizia celor de la Tribunalul Cluj. 

 

Adauga comentariu