Recent, Consiliul Județean Cluj a solicitat revizuirea acordului de mediu privind închiderea depozitului neconform de deșeuri. Astfel, acest proiect mai suportă o amânare. Care sunt cauzele acestei tergiversări constante și de ce stația de osmoză inversă de la Pata Rât nu a devenit niciodată un proiect de prim interes pentru autoritățile clujene? Să fie vorba de erori în proiectarea și amplasarea stației de osmoză? Sau însăși amplasarea acesteia este supusă unor riscuri pe care nimeni nu intenționează să și le asume?
Pentru obținerea acordului de mediu, CJ Cluj a depus la APM Cluj mai multe acte necesare în acest sens: printre acestea figurează câteva planșe sau hărți care ilustrează zona unde vor fi efectuate lucrările, precum și modul în care va fi amplasată stația de osmoză inversă. De asemenea, printre actele depuse se regăsește și un ″Memoriu de Prezentare. Evaluarea Impactului Asupra Mediului privind proiectul ″Stație de Osmoză Inversă pentru depozitul neconform de deșeuri urbane Pata Rât, jud. Cluj″.
Din acest Memoriu aflăm că necesitatea epurării exfiltrațiilor masive de levigat localizate pe latura E-S a depozitului de deșeuri Pata Rât, cu o concentrare în extremitatea de N-E justifică execuția stației de osmoză inversă. Se presupune că acest complex de tratare a levigatului ″va funcționa o perioadă de 10 luni, atât cât va dura lucrările de închidere a depozitului, care va întrerupe contactul dintre depozit și precipitațiile generatoare de levigat″.
Câteva date menite să clarifice aspectele acestei probleme:
Alunecarea depozitului de deșeuri s-a produs în data de 22 spre 23 iulie 2017. Alunecarea reprezintă un proces care nu poate fi stopat fără intervenții considerabile, adică fără amplasarea unui zid de protecție. Muntele de Gunoi, prin urmare, alunecă în continuare spre/peste centura ocolitoare, numită și Centura de Diamant. Lacul de levigat cuprinde o suprafață de cca 9 ha. Ce este levigatul?
Levigatul este un deșeu lichid, o apă uzată foarte poluată, în care concentrațiile de impurificatori variază în funcție de cantitatea, natura și vechimea deșeurilor precum și de cantitatea de apă care le traversează.
Delimitarea zonei: Stația de Osmoză se învecinează cu
N – proprietăți particulare
S – drumul județean DJ 105 S
V – propietate particulară
E – râul Zapodie
″Stația de osmoză inversă containerizată este amplasată pe o platformă de pământ în secțiune mixtă construită pe versantul terasei, aproape de piciorul versantului și de bazinele de decantare″.
Nivelul levigatului începe la 3 metri adâncime sub nivelul depozitului și este alimentat constant de apa pluvială și izvoare. Niciuna nu se poate opri, prin urmare, levigatul va continua să curgă. În planificarea privind amplasarea Stației de Osmoză este prevăzut faptul că aceasta va fi poziționată ″pe o platformă de pământ″ de pe ″versantul terasei″.
Se presupune că priza de pompare (o pompă plutitoare) va trimite levigatul în două bazine de decantare construite în albia majoră a râului Zapodie. Levigatul va fi preluat dintr-unul din bazinele de decantare și trimis în rezervorul de stocare al levigatului, după care va fi tratat în stația de osmoză inversă. În urma procesului de epurare va rezulta permeat 80% și concentrat aprox 20%.
″Conducta de refulare a concentratului va subtraversa drumul județean prin același punct prin care este subtraversat de către conducta de refulare a prizei levigatului. Pe coama depozitului, injectarea concentratului în masa de deșeuri se va face prin 5 tronsoane de conductă perforate din PEID cu De 32 mm îngropate sub adâncimea de îngheț și înglobate într-un strat de filtrare de pietriș″.
Osmozarea, adică procesul de difuzie a uneia sau a mai multor substanțe (dintr-o soluție) printr-o membrană permeabilă sau semipermeabilă, va presupune evacuarea premeatului și concentratului către bazinele de decantare prin intermediul conductelor care vor subtraversa atât drumul județean, cât și groapa de gunoi.
Ei bine, practic, aceste lucrări sofisticate vor fi realizate exact în zona în care Muntele de Gunoi alunecă spre Centura de Diamant.
Stația de osmoză, atunci când funcționează, produce zilnic 50 tone de reziduu toxic. Inițial, conform proiectului tehnic, era prevăzut că acest rest va fi injectat înapoi în depozitul de gunoi prin niște țevi poziționate adânc în miezul dealului. Extinderea depozitului pe un amplasament instabil prezintă un risc real de aluncare.
Printr-un canal de gardă construit pe latura vestică a amplasamentului, executat în săpătură deschisă și consolidate mecanic, datorită pantei pronunțate și a necesității de a izola terasamentul drumului, vor fi evacuate apele de precipitații.
Instalarea țevilor prin care apoi să poată fi efectuată pomparea zațului rezidual înapoi în deal nu a mai avut loc, tocmai din cauza amplasamentului instabil. Din cauza lipsei de siguranță de care este marcat acest proiect, acordul de mediu sau revizuirea acestuia va mai dura pentru timp indefinit.
Încă din luna ianuarie a acestui an, stația de osmoză inversă trebuia să devină funcțională la capacitate maximă. Din verificările făcute pe teren în luna februarie, am constatat că stația există, este amplasată exact unde ni s-a spus că va fi amplasată, bazinele de decantare există și ele, sunt amplasate exact unde ni s-a spus că vor fi amplasate, dar există o mică problemă – bazinele de decantare sunt goale. Astfel, nimeni nu pare să vrea să-și asume începerea și funcționarea acestui proiect, deoarece există erori de proiectare și amplasare a stației de osmoză. Iar riscurile sunt majore, având în vedere amplasarea pe o suprafață de teren instabilă. Într-o asemenea situație, solicitarea avizelor pentru mediu sunt anunțate de CJ, însă acestea sunt acordate cu întârziere tocmai datorită neconformităților existente.
Acum, Consiliul Județean a solicitat revizuirea acordului de mediu în acest sens. Acestea au devenit un soi de ″tehnici″ privind tergiversarea proiectului, metode de amânare la nesfârșit a problemei deșeurilor de la Pata Rât, care de fapt nu a început să fie rezolvată niciodată.
sursa foto: citynews.ro