Procurorii DNA l-au trimis vineri în judecată pe Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în Guvernul Boc, într-un dosar de corupție în care acesta e acuzat că a primit o șpagă de 11 milioane lei în urma unei tranzacții ilegale la Poșta Română, potrivit unui comunicat al DNA. În total, 11 foști miniștri din Guvernul Boc au fost cercetați de DNA, trimiși în judecată sau condamnați la închisoare. Pe listă se află nume grele din politica românească. Emil Boc pare, deocamdată, unul dintre puținii inocenți din fostul său guvern.
În cazul dosarului lui Gabriel Sandu este vorba despre un contract între o firmă privată și Poșta Română, încheiat în 2010, prin care Poșta a cumpărat la un preț supraevaluat mașini de francat și o aplicație de colectare și raportare a datelor privind corespondența prelucrată în proiectul “Meter Net”.
Sandu este acuzat de trafic de influență și complicitate la abuz în serviciu. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Marius Constantin Fecioru (secretar de stat în acel moment), Dumitru Daniel Neagoe (șeful Poștei Române), precum și o serie de funcționari și oameni de afaceri.
Doi dintre inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de vinovăție.
Detalii despre acest dosar puteți citi AICI.
Aproximativ jumătate din Guvernul Boc a avut probleme cu Justiția, sub diverse forme.
Dan Nica a fost vice prim-ministru în Guvernul Boc. La momentul când era ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, în timpul Guvernului Adrian Năstase (2000-2004), ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu conform procurorilor Direcției Naționale Anticorupție la data de 23 noiembrie 2016. Având statutul de fost membru al Guvernului, Dan Nica a putut fi trimis în judecată în decembrie 2016, după aprobarea cererii de urmărire penală de către Președintele României.
El este învinuit că ar fi participat activ la evitarea organizării de licitație publică, la achiziția unor licențe informatice, cu scopul de a favoriza o anumită societate comercială provocând o pagubă de ordinul milioanelor de dolari statului român.
Ilie Sârbu a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în Guvernul Boc I. La data de 15 octombrie 2014, Direcția Națională Anticorupție a dispus începerea urmăririi penale față de Ilie Sârbu sub învinuirea de folosirea influenței, având funcție de conducere a unui partid, pentru obținerea de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional.
Ilie Sârbu, alături de alți suspecți, a susținut retrocedarea ilegală a unei mari suprafețe de teren forestier provocând la schimb o daună statului român, reprezentat prin Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, de peste 300 milioane euro.
Radu Berceanu a fost ministru al Transporturilor. În iulie 2009, presa scria că firma AVI, patronată de Berceanu, furnizează diverse produse unor companii mari care, la rândul lor fac afaceri cu statul[3]. Mai exact cu Metrorex și CFR, societăți aflate în subordinea Ministerului Transporturilor.
Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au surprins o întâlnire între Radu Berceanu, pe atunci Ministru al Transporturilor, și Bogdan Buzăianu, omul de afaceri care deține compania Buzmann Industries – cel mai deștept „băiat deștept” al afacerilor cu energie. Întâlnirea dintre Buzăianu și Berceanu a avut loc în limuzina de serviciu a lui Berceanu. La patru zile de la această întâlnire, pe 17 noiembrie, o companie din subordinea Ministerului Transporturilor a atribuit un contract de 26,8 milioane de lei (6,35 milioane de euro) pentru furnizare de energie electrică unei firme care a fost asociată cu numele lui Bogdan Buzăianu.
În iunie 2010, deputatul Gelu Vișan (PDL) a afirmat că firma de construcții Telcond, din județul Dolj, la care au fost acționari fii lui Berceanu, a câștigat „preferențial” în ultimii ani contracte cu primării și instituții conduse de membri PDL.
Gabriel Oprea a fost ministru de Interne în Guvernul Boc. În 5 februarie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de Gabriel Oprea pentru abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere și abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.
În 2 martie 2016 procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de Gabriel Oprea pentru infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit pentru că ar fi dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale acestei structuri de poliție și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.
La 19 septembrie 2016, parlamentarii au decis să îl protejeze pe Gabriel Oprea, votând pentru păstrarea imunității acestuia, împotriva urmăririi penale a DNA. Acțiunea a dus la proteste în stradă în București și în mai multe orașe din țară.
Liviu Dragnea a fost, de asemenea, ministru de Interne în Guvernul Boc I. În 22 aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.
Pe 21 iunie 2018 magistrații ÎCCJ l-au condamnat în primă instanță pe Liviu Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”.
În 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzațiile de constituire de grup infracțional organizat, deturnare de fonduri europene și abuz în serviciu. Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obținut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societății Tel Drum.
Vasile Blaga a fost ministru al Dezvoltării Regionale și Locuinței. La data de 28 noiembrie 2016 Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Vasile Blaga.
Acesta este învinuit că, în perioada când era senator în Parlamentul României și secretar general al unui partid aflat la guvernare, a săvârșit infracțiuni de trafic de influență. Pentru unele intervenții Vasile Blaga ar fi primit, printr-un intermediar, suma totală de 700.000 euro de la Berdilă Horațiu Bruno.
Ecaterina Andronescu a fost ministru al Educației. La data de 26 septembrie 2014 Ecaterina Andronescu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale la momentul faptelor, a devenit urmărită penal de către Direcția Națională Anticorupție pentru infracțiunile de trafic de influență, abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani.
Inculpata Ecaterina Andronescu ar fi participat activ la achiziționarea de echipamente și licențe informatice la prețuri supraevaluate, obținând foloase necuvenite și provocând la schimb daune statului român.
Monica Iacob Ridzi a fost ministru al Tineretului și Sportului. În luna iunie 2009, mai multe ziare au relatat că Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru a acordat fără licitație suma de 630.000 de euro unor firme de apartament, cu acționari comuni în vederea organizării de manifestări cu ocazia Zilei Tineretului la București și Costinești. Ulterior, a fost revocată din funcția de ministrul al Tineretului și Sportului și a început cercetarea acesteia pentru delapidare și abuz în serviciu. A executat doi ani și opt luni din pedeapsa de cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu.
Elena Udrea (ministrul Turismului) este celebră pentru dosarele Microsoft, Gala Bute, campania prezidențială și Hidroelectrica. A obținut statutul de refugiat politic în Costa Rica, unde a fost reținută pe 4 octombrie 2018, în baza unor mandate Interpol emise la cererea României.
Gabriel Sandu (ministru al Telecomunicațiilor) a fost condamnat definitive la octombrie 2016 la trei ani de închisoare cu executare în dosarul Microsoft. În decembrie 2017, Gabriel Sandu a fost eliberat condiționat conform deciziei judiciare din noiembrie 2017.
Constantin Niță (ministru pentru IMM) – la data de 15 iunie 2016 Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată, sub control judiciar pe cauțiune, pe numitul Constantin Niță, deputat în Parlament, pentru infracțiunea de trafic de influență. În anul 2013, când exercita funcția de ministru al Energiei, el a cerut și a primit, în mai multe tranșe, diferite sume de bani de la un om de afaceri pentru a-i înlesni acestuia activități comerciale cu o primărie de municipiu. În mai 2017, Constantin Niță a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare.
sursa foto: digi24.ro