Impozitul pe constructiile speciale ameninta Clujul

Guvernul a propus printr-o Ordonanta de Urgenta institutirea de taxe pentru constructiile speciale, o categorie de obiective pentru care persoanele juridice si companiile din Romania vor plati anual cate 1,5% din valoarea fiecaruia. Masura va afecta si Clujul, fiind vizate, intre altele, liniile si cablurile aeriene de telecomunicatii, stalpii, centralele hidroelectrice, cosurile de fum, dar si lacurile de pescuit sau canalele de irigatii.  Daca oficialii marilor companii care vor fi afectate se feresc sa isi exprime opinia despre proiect, noile taxe ii nemultumesc profund pe cei care au mici afaceri si proiecte, vizate si ele de noile taxe. Guvernantii vor sa impoziteze si helesteele, iazurile sau bazinele, precum si lacurile artificiale de acumulare sau jgheaburile pentru piscicultura.
“Nu mi se pare decloc corect, cred ca e suficient ca platim pentru terenuri, si nu platim putin. Avem si cheltuieli mari. In sezonul de pescuit care a trecut am fost nevoiti sa folosim pompele incontinuu, am dat vreo 50.000 de lei numai pe benzina. Cand e seceta costul e dublu. Acum nu mai stiu guvernantii cum sa mai traga pielea de pe noi”, a spus Tiberiu Negrea, administratorul unuia dintre lacurile care au facut comuna Taga faimoasa pentru pescuit. “Am avut ceva clienti in vara asta, dar au fost braconieri. M-au lasat fara o tona si jumatate de peste. Unde sa reclam, ca sunt pe-o mana cu politia?”, si-a varsat omul naduful.
De asemenea, sunt vizate si canalele de irigatii. Emil Turdean, un fermier din localitatea Badeni, Turda, membru in Organizatia Utilizatorilor de Apa Cluj, este foarte furios pe proiectul guvernantilor.
“Eu sunt de acord sa impoziteze irigatile, dar atunci mai vin cu o propunere: ne ne impoziteze spermatozoizii, poate asa s-ar aduna destui bani la buget. Am si discutat cu niste prieteni, sa inaintam petitie la Guvern cu asta. La stalpi are un sens sa ia impozit, se transporta curent care aduce bani, dar ce sa taxeze pe canalele de irigatii, apa care nu curge?”, a  declarat Turdean.
Omul a avut si un proiect de introducere a irigatiilor, insa nu a progresat prea mult pana acum, din cauza cerintelor legislative prea multe.
“Poporul asta e o gelatina. Ar trebui sa iasa in strada si sa le dea guvernatilor taxe si impozite. In loc sa opreasca furtisagurile si licitatiiile truncate, iau taxe de unde nu sunt bani. Ar trebui sa luam exemplu de la olandezi, ei au reusit sa isi faca un sistem sanatos de irigatii”, a mai spus fermierul.
Impozitul va fi  impus din 2014 tuturor persoanelor juridice, cele romanesti, societati straine care lucreaza in Romania, conform  unui proiect de OUG citat de Ziarul Financiar. Se doreste insa ca institutiile publice sau asociatiile fara scop patrimonial sa fie scutite de acest impozit.
"Impozitul pe constructii se calculeza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor mentionate la art.2, din care se scade valoarea cladirilor, inclusiv valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri, conform Titlului IX – Impozite si taxe locale din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre contribuabil sau proprietar, dupa caz", prevede actul normativ.
Cea mai afectata ar  fi la Cluj compania de electricitate. In cazul aprobarii proiectului, impozitul cu pricina va fi aplicat  pentru constructii precum centrale hidroelectrice, statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare – descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului bazine; ecluze si ascensoare; linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv sau constructii pentru transportul energiei electrice.
“Noi nu discutam pe supozitii sau ipoteze de lucru. In momentul cand va aparea ceva concret in legatura cu acest proiect de lege vom vedea despre ce este vorba”, a declarat Andi Rusu, purtatorul de cuvant al Electrica Transilvanta Nord -Distributie.
De asemenea, vor fi vizate obiectiva de infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc).
“Din cate am inteles, noi nu suntem vizati, chiar daca RATUC va deveni SA. Este vorba doar de producatori si retele furnizoare”, a spus Liviu Neag, directorul Regiei Autonome Transport Calatori (RATUC) din Cluj-Napoca.
Oficialii Primariei Municipiului Cluj-Napoca nu au remis inca date despre felul in acre institutia ar fi afectata sau numarul obiectivelor  locale care s-ar putea incadra la “constructii speciale”. Impozitul se va plati in doua transe egale, pana la 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv. Dupa cum atras atentia sursa citata, o problema ar fi ca anumite obiective clasificate in noua categorie impozabila sunt chiar in proprietatea statului roman. Transelectrica, de exemplu, are in inventar un număr de 25.624 de stâlpi, insa ei figureaza ca fiind ai statului. Suma estimata de Ministerul Finantelor ca se va colecta din acest impozit ar fi de cel putin 500 de milioane de lei.

Comentarii

Ionescu ion

11.11.2013 19:07

Ei romani dragi tin sa va anunt ca de cind intra in viguare aceste impozite ve- ti fi sclavi,da , sclavi banci mondiale care are ca mina de lucru guvernul si politicieni romani. Am fost vinduti pe veci!!! Numai jihadul impotriva lor ne mai scapa.

radu

11.11.2013 13:14

Un guvern comunist incapabil care nu stie decat sa puna taxe si impozite tot mai multe si mai mari ca sa-si hraneasca clientela de banditi si votantii frecatori de menta (bugetarii) alaturi de milogi (asistatii social)!!!

crap

03.02.2014 12:39

Adevarul este ca administratorii de lacuri de pescuit si agrement aveau oricum o groaza de dari catre stat, asta pe langa redeventa anuala detul de piperata in anumite zone. Este normal sa-i scoata din sarite alte taxe, cel putin discutabile care, probabil, vin ca sa acopere incompetenta de a le colecta le celelalte.

Adauga comentariu