Iarna, numărul ciorilor din oraș este mai mare decât în restul anului din cauza ciorilor care migrează din nordul Europei spre zone mai calde. Împușcarea ciorilor, zgomotele puternice și închiderea rampelor de gunoi nu sunt soluții eficiente pentru îndepărtarea ciorilor de oraș. În Europa de Vest a fost încercată o metodă simplă, care a dat rezultate.
De câțiva ani buni, dimineața și seara, Cluj-Napoca arată ca un platou de film regizat de Alfred Hitchcock. Stolurile imense de ciori care înnegresc cerul atât în centrul orașului cât și în cartiere ne duc cu gândul la celebrul film „Păsările”. Cu toate că ciorile au devenit o prezență obișnuită în Cluj-Napoca, mai ales în cartierele cu copaci înalți, croncănitul lor și mizeria pe care o lasă pe trotuare și pe mașinile parcate sunt o sursă de nervi pentru foarte mulți clujeni. Conducerea Primăriei Cluj-Napoca primește periodic sesizări pe această temă. „Se poate cumva reduce numărul ciorilor, cuiburilor de ciori din Parcul Central și din cartierele Clujului? Sunt zgomotoase, fac murdărie și nu sunt plăcute deloc!”, scria, anul trecut, Florin într-o sesizare adresată primarului Emil Boc.
Un alt clujean spunea, tot anul trecut, că în cartierul Gruia oamenii nu mai pot dormi, copiii nu mai pot învăța și le apar dureri de cap din cauza ciorilor. „Locuiesc pe str. Mecanicilor, nr. 7, cartier Gruia. Strada pe care sunt convins că știți cât de mare este circulația și zgomotul făcut de mașinile care încep să circule de la ora 6.00 până la 18.00 într-un ritm infernal de suportat. Sunt conștient că deocamdată nu este posibil de făcut ceva în această privință. Sesizarea mea este acum datorită numărului mare de ciori care și-au făcut cuiburi în pomii din Cimitirul Crișan. Vă rog să mă credeți că acum zgomotul mașinilor cu croncaneală continuă și stridența acestor păsări este de nesuportat. Copiii nu pot învăța și deja durerile de cap au început să apară. Trimiteți, vă rog, pe cineva, în cimitir, spre finalul lui, înspre gară, unde patru-cinci copaci s-au umplut de cuiburi de ciori, începând cu luna februarie 2016. Nu putem sta nici în curte și nici cu geamurile deschise din cauza acestui zgomot. Sperăm în soluționarea problemei, prin desființarea cuiburilor, cât mai repede posibil”, scria Gheorghe Oltean, un clujean care locuiește în cartierul Gruia.
Reprezentanții administrației publice locale spun că gestionarea acestei situații nu ține de ei. „Orice intervenții care să afecteze flora sau fauna din municipiul Cluj-Napoca trebuie să fie realizate la recomandarea și cu avizul autorităților competente în domeniu”, au precizat reprezentanții Primăriei, într-un răspuns oferit unei sesizări pe această temă.
În urmă cu șapte-opt ani s-a adoptat o măsură extremă: ciorile au fost împușcate în număr mare. Drept dovadă că metoda nu este deloc eficientă este numărul mare de păsări care trăiesc în continuare în oraș. Ornitologii clujeni spun că zgomotul și împușcarea păsărilor nu sunt soluții potrivite pentru alungarea ciorilor din oraș. Hrănirea direcționată, la marginea orașelor, a dat în schimb rezultate în orașele din străinătate care s-au confruntat cu aceeași problemă. „Sunt orașe în Europa de Vest unde sunt făcute hrănitori de ciori, puțin mai departe de orașe și atunci majoritatea ciorilor se duc acolo. Dacă sunt și grupuri de copaci, probabil se stabilesc acolo și pentru înnoptare. Prin această hrănire direcționată, sunt atrase afară din oraș. Artificiile și împușcarea lor nu prea ajută. Putem să le împușcăm cât vrem, ele oricum vor veni în oraș. Singura soluție ar fi să fie distrusă toată specia și atunci nu am mai avea ciori în oraș, dar sper că nimeni nu vrea acest lucru”, explică ornitologul clujean Benkő Zoltan.
Nici varianta închiderii rampelor de gunoi nu va duce la scăderea numărului de ciori. Ele oricum vor găsi mâncare în gunoiul clujenilor aruncat neglijent pe stradă sau în tomberoanele deschise.
Iarna, numărul ciorilor din oraș este și mai mare decât în restul anului din cauza ciorilor din nordul Europei care migrează spre zonele cu temperaturi mai ridicate. „În perioada de iarnă sunt ciori care vin din nord și atunci avem populațiile migratoare și populațiile care cuibăresc la noi. Așa se formează stolurile mixte de ciori. Ciorile cuibăresc mai ales în habitate deschise, în grupuri izolate de copaci. Acesta era locul lor original de cuibărit. Datorită faptului că agricultura a început să se facă agresiv, aceste grupuri de copaci au fost tăiate și singura opțiune care le-a rămas ciorilor au fost parcurile. Pe de altă parte, omul produce foarte mult gunoi, care este sursă de hrană pentru ciori. De exemplu, un corn aruncat pe stradă este hrană care atrage ciorile”, afirmă ornitologul Benkő Zoltan.