Cu ocazia unui consult medical obisnuit, anumiti pacienti pot relata despre episoade recente desangerare gastrointestinala prin urmatoarea descriere: scaun inchis la culoare, negru ca pacura, sau, din contra, cu sange rosu sau alteori voma care contine mici cantitati de sange colorat, avand aspectul asemanator zatului de cafea.
Hemoragiile digestive superioare grupeaza mai multe boli care apartin de partea superioara a tubului digestive si care au in comun faptul ca se manifesta prin eliminarea de sange proaspat pe gura (hematemeza) sau de sange digerat (melena). Dincolo de gravitatea lor, astfel de boli produc o panica deosebita bolnavului (care varsa sange!), iar pentru ca sursa de sangerare nu este vizibila, situatia necunoscuta ii accentueaza aceasta senzatie.
Cauze. Peste 95 % dintre aceste hemoragii provin din patru boli mai frecvente: boala ulceroasa, cancerul gastric, gastrita produsa prin actiunea iritanta a unor medicamente sau alte substante chimice inchitite si ciroza hepatica avansata.
Prin urmare, hemoragia digestiva nu reprezinta o boala in sine, ci este o complicatie a unei boli care exista de mai mult timp si care, prin evolutia ei a erodat peretele tubului digestive, cuprinzand in aceasta eroziune un vas de sange, mai mare sau mai mic, fapt ce a produs hemoragia. Exista insa si hemoragii difuze, a caror sursa nu poate fi clar evidentiata.
Semne. Bolnavul cu hemoragie mare nu poate veni singur la medic, nu poate sta singur in picioare pentru ca ameteste, mai ales la trecerea din pozitia orizontala in cea verticala. El este palid, pielea poate fi acoperita de sudori reci, ii este sete, are vajaieturi in urechi, tulburari de vedere, pulsul este slab, mai rapid, iar tensiunea arteriala este scazuta. Asemenea semne apar cand bolnavul pierde intr-un timp relativ scurt cel putin un litru de sange, fapt care se evidentiaza prin cateva determinari elementare de laborator efectuate din sange (hematocrit, hemoglobina).
Semnele descrise mai sus sunt mult mai diminuate in situatiile in care pierderea de sange s-a produs treptat, intr-un interval lung de timp (saptamani, luni), perioada in care organismul a avut timpul necesar unei adaptari macar partiale la starea de anemie instalata.
S-a constatat ca cele mai multe hemoragii digestive apar in lunile de primavara si toamna, in evidenta legatura cu sezoanele de exacerbare a bolii ulceroase, precum si la persoanele cu varsta cuprinsa intre 50-70 de ani.
Influenta medicamentelor. O atentie deosebita trebuie acordata hemoragiilor digestive aparute dupa ingestia unor medicamente. Ele sunt, in acest caz, rezultatul unei rezistente mai diminuate a mucoasei gastrice sau al unui tratament medicamentos incorect administrat sau prea agresiv. Se considera ca fiind hemoragie gastrica medicamentoasa orice hemoragie precedata, timp de o saptamana, de consumul unuia sau mai multor medicamente care au reputatia de iritante gastrice.
Din aceasta categorie fac parte multe medicamente pe care le luam frecvent, cu destula usurinta: aspirina, antireumaticele (diclofenacul, mindometacinul, ibuprofenul, piroxicamul etc.), anticoagulantele (trombostopul) si antiagregantele plachetare (dipiradomul, ticlidul etc.), pe care le iau cei mai multi bolnavi cu boli cardiovasculare, medicamentele care contin cortizon (prednison, dexametazon, solumedrol), medicamente antituberculoase. Un bolnav ulceros, care este in acelasi timp si reumatic si ia medicamente din categoria celor descries mai sus, are un risc major de hemoragie digestiva superioara.
Diagnostic si tratament. Intr-o hemoragie digestiva primul lucru este identificarea cauzei acesteia. Metoda cea mai rapida si mai sigura de diagnostic este examenul endoscopic al tubului digestiv, metoda care, prin vizualizarea directa a duodenului, a stomacului si a esofagului, permite identificarea locului sangerarii (ulcer, tumora, eroziune, varice esofagiene etc.).
Ulcerul se va trata medicamentos si cu regim, urmarind reducerea aciditatii gastrice, si un eventual tratament cu antibiotice, daca se demonstreaza existenta si a unei componente bacteriene in producerea acesteia.
Existenta unei tumori gastrice impune interventia chirurgicala de urgenta, care va indeparta tumora impreuna cu zona de sangerare. De obicei, daca sangerarea nu se opreste sub tratament medicamentos, ea trebuie oprita prin tratament chirurgical.
Sangerarea din varice esofagiene rupte, aparute ca o consecinta a evolutiei unei ciroze, are prognosticul cel mai nefast si este un semn de gravitate a acesteia, pentru ca, desi hemoragia se poate opri temporar, ea va reaparea in scurt timp, cand va fi si mai grava, pentru ca boala in sine – ciroza hepatica – nu este vindecabila.
Hemoragia aparuta dupa administrarea de medicamente are prognosticul cel mai bun. Intr-o asemnea situatie, dupa oprirea administrarii medicamentului respectiv, post, ingestia de lichide reci, tratament de reducere a secretiei gastrice, hemoragia se opreste de cele mai multe ori spontan.
Hemoragiile grave, aparute brusc, care pun in pericol viata prin cantitatea mare de sange pierduta in scurt timp, necesita si administrare de sange si alte solutii perfuzabile.
Dupa oprirea hemoragiei se incepe realimentarea progresiv, incepand cu lichide reci si apoi, treptat cu paste fainoase. Anemia cronica se poate corecta administrand preparate pe baza de fier.